Eugen Nicolicea

## **Domnul Eugen Nicolicea:**

Dau cuvântul reprezentantului Secretariatului de Stat pentru Culte, domnului Opaschi.

## **Domnul Victor Opaschi** – _secretarul de stat_

_al Secretariatului de Stat pentru Culte_ **:**

## Stimate domnule președinte,

Stimate doamne și domni deputați,

Vă mulțumesc pentru oportunitatea de a susține de la tribuna Camerei Deputaților Legea privind instituirea Zilei Sveti Sava, sărbătoare a minorității sârbe din România, inițiată de domnul deputat Slavoliub Adnagi.

Ca secretar de stat pentru culte, am avut ocazia de a colabora îndeaproape cu reprezentanții comunității sârbe din România, organizați, din punct de vedere religios, în Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara.

Am încercat, de-a lungul timpului, să susținem cât mai multe proiecte ale Episcopiei Sârbe, nu doar în ceea ce privește reabilitarea unor importante lăcașuri de cult, monumente istorice, cum este Mănăstirea Baziaș, ci și proiecte sociale, educaționale și culturale, menite să pună în valoare specificul cultural, religios și etnic al sârbilor din România.

Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara, cu o istorie și o tradiție ce coboară până în secolul al XVI-lea, este una dintre comunitățile care, reunind identitatea etnică cu cea religioasă, a știut să-și construiască și să-și păstreze propria tradiție. Ea a păstrat, totodată, deschiderea către celelalte comunități etnice și religioase, în acord cu tradiția multietnică și pluriconfesională, care face din Banatul românesc un model european de conviețuire multiculturală.

Zona Banatului poartă amprenta unor numeroase și valoroase monumente, cum ar fi mănăstirile și bisericile, dar și școlile, bibliotecile și alte instituții culturale sârbești.

De-a lungul unei fericite conviețuiri, cultura română și cea sârbească din Banat nu s-au resorbit una în cealaltă, nici nu au intrat în concurență, ci s-au îmbogățit reciproc în jurul credinței ortodoxe.

Dialogul lor constant poate servi drept un bun exemplu de coeziune socială și dezvoltare regională în actualul context european, când avem șansa de a prezenta Europei modelul românesc de conviețuire interetnică și interreligioasă, un model pașnic, incluziv, consensual și mai ales democratic.

Reuniți în cadrul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara, parte integrantă și recunoscută a Bisericii Ortodoxe Sârbe, sârbii din România au șansa de a-și păstra limba și tradițiile comunitare, identitatea proprie, participând în mod direct, prin intermediul fiecărei comunități, parohii sau mănăstiri la viața spirituală și socială a națiunii române și la edificarea viitorului nostru comun.

Întreaga suflare sârbească a fost și este puternic amprentată de moștenirea și memoria Sfântului Sava, cel care constituie matricea identitară a sârbilor de pretutindeni.

Sfântul Sava nu este doar sfântul emblematic al poporului sârb, ci poate fi socotit un integrator cultural, educațional și social al sârbilor de pretutindeni.