„Este o pierdere pentru români dacă salariul minim net în construcții va fi de 500 de euro? Nu ne dorim stațiuni de turism balnear sau investiții în orașele noastre? Sunt întrebări legitime.”
Acum, ce vă răspund eu, pentru a câta oară, cu argumente tehnice?
În primul rând, veniți din nou cu teza prognozei optimiste privind creșterea economică și de anul acesta, deși v-au fost prezentate de nenumărate ori argumente tehnice și strict economice.
Dacă ne uităm la comparațiile dintre creșterea economică prognozată de organismele internaționale pentru România în ultimii doi ani, vedem o medie anuală a estimărilor acestora de 4,15%, iar media anuală a realizărilor este de 5,5%.
În condițiile în care în ultimii trei ani creșterile economice au fost ridicate, considerăm că, în raport cu investițiile suplimentare prevăzute în buget pentru anul 2019, precum și cu fondurile europene absorbite, creșterea economică de 5,5% este mai mult decât realistă.
Dacă privim pe partea de formare a produsului intern brut, pe partea de ofertă, din ce sectoare vine valoarea adăugată mai mare, avem în anul 2019, față de anul 2018, un plus de 0,2 puncte procentuale la contribuția industriei, un plus de 0,4 puncte procentuale la construcții și un plus de 1,1 puncte procentuale la total servicii.
De unde să vină aceste creșteri? Deja am explicat de prea multe ori și aveți date publice privind măsurile adoptate în aceste sectoare.
În al doilea rând, constat că nu doriți să vă uitați în date statistice oficiale și în analize comparate care ne arată exemple de bune practici din țările europene dezvoltate.
Spuneți dumneavoastră că România a inovat noi taxe și că acestea nu se mai aplică nicăieri în Uniunea Europeană.
Din contră, sunt foarte multe țări europene care aplică corecții, pentru a stopa creșterile explozive de prețuri la utilități, pentru a contracara diferențele imense dintre rata dobânzii la credite și rata dobânzii la depozite sau pentru a proteja consumatorii de practici incorecte.
Iată, puteți verifica. Mecanismul de protecție a consumatorilor pe care-l propunem pentru România funcționează și în Italia, în Franța și se reglementează acum și în Marea Britanie.
În domeniul comunicațiilor se discută de cel puțin cinci ani despre Legea taxării giganților tech drept o chestiune de justiție fiscală.
Cât privește taxa pe activele financiare, uitați-vă la raportările privind profiturile record ale sistemului bancar din România și în același timp citiți statisticile oficiale ale Autorității Bancare Europene.
România are cea mai mare diferență între rata dobânzii la credite și rata dobânzii la depozite din Uniunea Europeană, o diferență de 5 puncte procentuale, adică dublu față de media Uniunii Europene, cu 40% mai mare decât cea din Polonia și de 2,5 ori mai mare decât în Republica Cehă.
România are cel mai ridicat randament al capitalului în sectorul bancar dintre țările Uniunii Europene, 20,2%, de trei ori mai mare decât media europeană și de aproape 7 ori mai ridicat decât în Germania și față de cel din Austria și Polonia.
Din pricina dobânzilor mult prea ridicate, băncile comerciale nu mai creditează economia reală. Raportul credite-depozite a scăzut puternic, ajungând la 75%, față de media Uniunii Europene, de 116%.
Desigur, știați toate aceste lucruri când ați scris textul moțiunii.
În al treilea rând, când vorbiți despre abrogarea Ordonanței nr. 114 trebuie să le spuneți românilor că nu doriți să le crească nivelul de trai, că, de exemplu, nu doriți majorarea pensiilor în avans față de prevederile legale.
Prin Ordonanța nr. 114 Guvernul a îndeplinit astfel cerința legală de stabilire a nivelului punctului de pensie de 1.100 de lei valabil de la 1 ianuarie 2019 și de 1.265 de lei de la data de 1 septembrie 2019. Majorarea prevăzută de lege a fost din nou devansată, de această dată cu trei luni.
Mai mult, nu sunteți de acord cu majorarea indemnizației sociale pentru pensionari de la 1 septembrie 2019 cu 10%, la 704 lei.
De asemenea, nu doriți acordarea voucherelor de vacanță și, drept normă de hrană, acordarea anuală a două salarii minime pe economie.
Explicați-le, vă rog, românilor că propunerea dumneavoastră de abrogare a Ordonanței nr. 114 nu este pură demagogie.
În al patrulea rând, constat că nu ați citit tot textul Ordonanței nr. 114. Sau să înțeleg că, dacă doriți abrogarea ordonanței, sunteți împotriva stimulării unor sectoare economice prioritare?
Poate nu doriți să susțineți proiectele comunităților locale și ale universităților.
Poate nu știți că avem 40 de stațiuni balneoclimaterice în România și resurse naturale pentru 200 de astfel de stațiuni.
Poate nu vă interesează că deținem o treime din potențialul balneoclimateric din Europa.
Nu are sens să mai continui analiza, pentru că știți toate acestea și doar din pură demagogie ați mai promovat această moțiune. Sau poate din calcul politic.
Am pregătit – și, dacă doriți, vi-l pun la dispoziție – un dosar cu toate denigrările și acuzațiile nefondate pe care le-ați făcut de-a lungul timpului la adresa Guvernului, la adresa mea și a ministerului pe care îl conduc, doar pe finanțe. Sunt sute de pagini și sute, sute de astfel de minciuni.
Cred însă că trebuie să avem cu toții un minimum de decență, pentru că memoria nu iartă, iar faptele rămân. Să vă dau câteva exemple.
27 ianuarie 2018. Domnul renumit coleg declară – pe scurt: „În anul 2017 au crescut taxele, au scăzut investițiile și au crescut cheltuielile neproductive.
În anul 2017, investițiile au fost tăiate, banii s-au dus către electoratul PSD și buzunarele baronilor acestui partid.”
Care este realitatea?
În anul 2017 economia României a crescut cu 7%, marcând cel mai ridicat nivel de creștere economică postcriză. Nivelul PIB-ului a atins 856 de miliarde de lei, 187,5 – aproximativ – miliarde de euro, ceea ce o face a șaisprezecea economie a Uniunii Europene.
Tot același domn senator, în 29 ianuarie 2018: „Mult promisa relaxare fiscală trebuia să aibă loc în 2017–2018.”
Care este realitatea? Se pare că ați uitat că programul de guvernare al PSD, de-a lungul anilor, a adus cele mai mari reduceri de taxe din istoria recentă. Ați uitat, probabil, că am eliminat 102 taxe, am redus TVA-ul de la 24% la 19%, am redus TVA-ul la alimente de la 24% la 9%, am redus impozitul pe venit de la 16% la 10% și, nu în ultimul rând, am redus impozitul pe dividende de la 16% la 5% și, desigur, sunt multe altele pe care le puteți simți chiar și dumneavoastră.
În 28 octombrie 2018, un alt coleg deputat, de la un alt partid din opoziție, spunea așa: „Prin urmare, mă întreb și eu: de ce România împrumută miliarde de euro și dolari în fiecare an? Am primit cifrele oficiale legate de împrumuturile pe care România le-a făcut în primele șase luni ale anului 2018.”
Realitatea? Este surprinzător că dânsul nu știa că la acea dată datoria publică se situa la 34,9%, România ocupând locul 5 în topul țărilor cu cea mai redusă datorie publică estimată ca pondere în PIB.
De-a dreptul revoltătoare este și acuzația aceluiași domn senator de acum câteva săptămâni, 8 martie 2019: „Totul vine după ce Teodorovici a fost în Cuba, cu escală la Moscova. Și pentru ce s-a dus în Cuba? E ca și cum s-ar fi dus la un trib din Amazon pentru a aduce leacuri. Da, și de aceea am cerut investigații la CSAT, la Parchet și au crescut imediat importurile de gaze.”
Care este realitatea? Este o manipulare grosolană pe marginea deplasării în Cuba, unde am fost împreună cu ministrul sănătății, doamna ministru Pintea – și toate elementele și documentele referitoare la această deplasare pot fi verificate, le am cu mine, pentru cei care vor să studieze.
Începând de la condițiile stabilirii întâlnirii cu partenerii cubanezi – vizita într-o zi de duminică, singura disponibilă pentru Domniile Lor, la achiziționarea biletelor de zbor, pentru singura rută de zbor posibilă la acel moment, cu escală la Moscova – și până la mandatul deplasării, legat, pe de o parte, de relațiile comerciale, dar mai ales acelea privind identificarea unei soluții medicale legate de maladia cancerului sau diabetului, așa cum au făcut-o și alte state europene, precum Franța, Slovacia sau Germania.
Deci ne-am deplasat cu un scop nobil pentru țara noastră și cu speranța că de succesul acestei misiuni va depinde viața copiilor din România, fără deosebire în privința
apartenenței la familii sărace sau bogate, bune sau rele, cu viziuni sau ideologii pro sau contra, sau din România unora, sau din România altora.
Tot ipocrizie și populism este și maniera apocaliptică în care colegi politicieni din opoziție au înțeles să se exprime și să se antepronunțe pe tema evaluării agenției de rating Standard & Poor’s cu privire la ratingul de țară, spunând că România iese efectiv de pe piețele internaționale.
În cazul în care nu-l aveți deja, vă pun la dispoziție raportul final, primit vineri, fără a vă oferi acum detalii, dar știți foarte bine că ratingul nostru este confirmat, stabil și în perspectivă, de asemenea, stabilă. Și ar trebui să vă bucurați pentru acest lucru, indiferent din ce partid faceți dumneavoastră parte.
Totodată, vă anunț deschis că întotdeauna am fost un om al dialogului și am s-o repet de câte ori va fi nevoie. Și, da, ca urmare a dialogului din ultima perioadă, nu din constrângere, nu la presiunea companiilor, ci pentru interesul mediului de afaceri din România și al cetățeanului român, vom veni în perioada următoare cu o propunere de modificare a Ordonanței nr. 114. Și aici vreau să subliniez foarte clar sprijinul și propunerile foarte bune venite din partea colegilor de la UDMR, atunci când am construit bugetul pe 2019, cât și în cazul Ordonanței nr. 114, fapt pe care-l doresc și din partea altor partide din Parlament.
Iar pe cei care nu cred în efectele acestui act normativ îi rog să facă o analiză de impact, în care să compare situația economică înainte de acest act și după ce vom avea noua formă aprobată.
Văd însă că, în continuare, în textul moțiunii nu ați încetat să mă acuzați că nu-mi respect promisiunile. Minciuna însă vă aparține. Am promis că românii vor avea salarii mărite. Față de 2016, când salariul minim brut pe economie era de 1.250 de lei, după doi ani de guvernare avem un salariu minim brut pe economie de 2.080 de lei, ceea ce reprezintă o creștere de 66% față de anul 2016.
O să se găsească unii critici de serviciu, care doar asta știu să facă, care să se declare îngrijorați că salariile cresc mai rapid decât productivitatea. Este o legendă că nu există o corelare între evoluția acestor indicatori în România. OECD a confirmat, chiar acum două săptămâni, că România a avut cea mai mare creștere a productivității muncii dintre țările analizate. Datele EUROSTAT arată că în perioada 2013–2017 România a avut cea mai mare creștere a productivității muncii în termeni reali – plus 25%, dinamică de peste patru ori mai mare decât media Uniunii Europene.
Am promis că pensionarii vor avea pensii mărite. Față de anul 2016, când valoarea punctului de pensie era 871,7 lei, după doi ani de guvernare PSD–ALDE valoarea punctului de pensie va fi 1.265 de lei, de la 1 septembrie 2019, ceea ce reprezintă o creștere de 45% față de anul 2016.
Am promis mai mulți bani pentru educație și pentru sănătate și i-am alocat. 7,3 miliarde de lei în plus în anul 2019, față de 2018, pentru sănătate, sumele atingând un nivel de 49,8 miliarde de lei, și 9,9 miliarde de lei mai mult în anul 2019 decât în anul 2018 pentru educație, sumele ajungând la 30,97 de miliarde de lei în anul acesta.
Am promis o creștere economică sănătoasă și incluzivă, care să permită reducerea decalajelor sociale.
Produsul intern brut a crescut din 2016, de la 765,1 de miliarde lei la un nivel prognozat de 1.022,5 miliarde de lei în acest an, ceea ce înseamnă o creștere de peste 33% în doi ani de zile. Probabil că vi se pare puțin!
Mai mult, creșterea economică a României într-un ritm susținut nu reprezintă o simplă declarație politică, ci este validată de Comisia Europeană, care confirmă creșterea economică robustă în anul 2018, după o creștere economică de 7% în 2017. Asta scrie în raportul de țară al Comisiei Europene din anul 2019.
În plus, potrivit EUROSTAT, România a avut a doua creștere economică în UE în anul 2019, după Irlanda, care a avut o creștere de 7,2%, și a cincea în anul 2018, în timp ce media de creștere economică în UE în anul 2018 a fost de 1,9%.
Și acum să vă întreb: cine minte – Comisia Europeană și instituțiile europene care certifică acțiunile și realizările acestui Guvern sau mint și dezinformează cei care fac afirmații de genul „Ministerul condus de dumneavoastră încă aduna, de unde mai putea, bani pentru a închide târâș-grăpiș bugetul pe anul 2018.”?
Cine subminează economia națională cu astfel de declarații iresponsabile, care generează costuri crescute pentru împrumuturile pe care le face Ministerul Finanțelor Publice pe piețele financiare?
În ultima vreme am observat că opoziția face tot felul de statistici cu privire la numărul zilelor în care România a fost condusă de PSD în ultimii 30 de ani, în detrimentul altor partide politice, precum PDL, PNL, mai noul PNL, alături de _fresh new-comers_ , precum USR și plus sau minus Plus.
Vă întreb: este vina PSD că opoziția nu a fost prea mult timp la guvernare după Revoluție sau este un indicator care arată clar dorința alegătorilor din această țară? Sau poate și acesta este doar un indicator al „încrederii” pe care ați reușit să o câștigați în tot acest timp? V-ați gândit totuși că este, de fapt sau în fapt, rezultatul unei moțiuni de neîncredere a românilor la adresa dumneavoastră?
Este dezamăgitor faptul că tot dumneavoastră, opoziția, ați transformat tribuna Parlamentului într-o scenă de spectacol, de stand-up comedy de multe ori sau chiar în arenă de circ, cu momente de o calitate îndoielnică. Ați adus în interiorul instituției dezbaterile de campanie electorală și utilizați instrumente democratice precum moțiunea ca mijloc de campanie electorală.
Ceea ce este și mai dezamăgitor este că președintele țării și însăși instituția pe care o reprezintă au devenit, în sfârșit, puternic implicați partizan în jocul de campanie și aceasta dovedește sau justifică acțiunile și mesajele accentuate în acest ultim an al mandatului Domniei Sale.
Este dezamăgitor să privesc cum ipocrizia și demagogia sunt ridicate la rang de virtute și cum se manifestă atât de intens și atât de constant, prin minciună și insultă.
Este dureros să văd cum se duc în derizoriu calitatea și nivelul limbajului politic și cum din ce în ce mai mulți oameni percep superficial și distorsionat mesajul public, doar pentru că este promovat și asumat de liderul X sau de partidul Y. Este în același cadru lingvistic al formelor fără fond, al acuzațiilor fără niciun fel de acoperire, fără argumente, fără dovezi, al invectivelor care sunt mai tari doar dacă stilistic
ne afectează mai mult, și nu prin gravitatea acuzațiilor. De aceea se poate considera că „urât” sau „prost” sunt apelative mult mai grave sau mai jignitoare decât acelea precum „groparul României”, sau „trădător de țară”, sau „hoț”.
Ce este și mai grav este faptul că opinia publică nu se sesizează atunci când se aduc astfel de acuzații, indiferent de forma lor, la adresa unui membru al Guvernului sau a unui demnitar al statului român.
Stimați colegi, de ce considerați că groparul este acela care în timpul mandatului de ministru al fondurilor europene a făcut ca România să aibă cea mai mare creștere la nivel de absorbție a fondurilor europene, confirmată de Uniunea Europeană? Sau acela care în 2015 a promovat, cu sprijinul colegilor, cel mai liberal Cod fiscal al României, ale cărui efecte le-ați resimțit cu toții în creșterea economică ce a urmat? Sau cel care a promovat schema de ajutor de stat prin care au fost finanțate importante proiecte de investiții ale mai multor companii cu capital românesc și străin, începând cu anul 2015, iar cel mai mare nivel a fost atins anul trecut, când s-au semnat proiecte în valoare de 3 miliarde de lei, cu ajutor de stat de aproximativ 850 de milioane de lei.
Vă invit să faceți o pauză, vă invit să lăsați deoparte ipocrizia, căci ipocrizia nu salvează România!
Sau doriți câteva dovezi de ipocrizie?
Spre exemplu, dacă puteți să confirmați că niciunul dintre apropiații dumneavoastră, membri ai familiei sau din cercul de prieteni, cunoștințe și colegi, nu a achiziționat titluri de stat emise de Ministerul Finanțelor începând de anul trecut și în acest an.
Sper, la acel moment când vom vorbi cu toții, reprezentanți ai Guvernului, ai Parlamentului și ai Președinției, să vorbim același limbaj economic, fără patimă politicianistă, fără ipocrizia jocului de scenă, în fața unor camere de luat vederi și fără exces de zel.
Sper la acel moment când teme foarte importante pentru economia țării, cum ar fi inclusiv cea legată de aprobarea bugetului țării și temele de importanță națională și europeană, să fie excluse de pe lista subiectelor asimilate arsenalului de luptă politică, în special în perioadele de campanie electorală și în special atunci când însuși președintele țării este evident și activ implicat în jocul politic.
Nu este prima dată când spun aceste lucruri. Și, tocmai de aceea, chiar dacă voi fi nevoit să o mai repet, vă propun să facem cu toții, parlamentari din toate partidele politice, un pact politic de neagresiune pe temele de importanță strategică ce țin de economia, siguranța și bunăstarea cetățenilor acestei țări.
Mai mult, va trebui să ne aplecăm mai mult asupra vizibilității rezultatelor importante și măsurilor pozitive pe care le-am luat și care au generat efecte pozitive în economie și în viața cetățeanului și a întreprinzătorului privat.
Dialogul și încrederea sunt foarte importante nu numai în ceea ce privește relațiile stabilite la nivel mondial sau european, ci mai ales la nivel național, căci cum altfel putem să promovăm coeziunea ca valoare comună la nivel european, dacă la noi acasă se promovează din ce în ce mai mult dezbinarea, dezinformarea și denigrarea?
Da, stimați colegi, indiferent din ce partid politic faceți parte, fac și acum un apel la dialog, la încredere și la colaborare, în numele și pentru cetățeanul român. Vă mulțumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.