Florin Costin Pâslaru

## **Domnul Florin Costin Pâslaru:**

Vă mulțumesc. Domnule prim-ministru, Domnule președinte, Stimați colegi,

Europa se confruntă în acest moment cu o criză a migrației fără precedent, generată de persoane care necesită protecție internațională, majoritatea venind din nordul Africii și Orientul Mijlociu.

Acest val de refugiați se îndreaptă în special către statele membre europene dezvoltate.

Conform informațiilor Ministerului de Interne, România nu resimte în prezent o presiune migraționistă crescândă, ca urmare a accentuării fluxurilor migratorii pe ruta Balcanilor de Vest.

Atât din punctul de vedere al încercărilor de trecere frauduloasă a frontierei de stat, cât și din punctul de vedere al numărului solicitărilor de azil, situația înregistrată în prezent se menține la parametrii anului trecut, fără creșteri semnificative ale acestor indicatori.

La nivel regional însă valul de refugiați a creat o presiune migraționistă deosebită în zona sudică și sud-estică a Uniunii Europene, mai ales în Italia și Grecia, iar ulterior a afectat state de tranzit, precum Bulgaria, Ungaria, Austria sau țări de destinație, precum Germania, Franța sau Suedia.

Criza migranților trebuie gestionată cu solidaritate și responsabilitate, pe bază de voluntariat, ținându-se cont de situația specifică a fiecărui stat membru, inclusiv din punctul de vedere al expertizei și al experienței.

Este necesar a se face distincția între imigranții economici și populațiile care fug din calea războaielor și a atacurilor teroriste. În cazul refugiaților, gestionarea fluxurilor migratorii implică, în primul rând, o dimensiune umanitară, de care cred că țara noastră a dat de-a lungul timpului dovadă. Va fi necesară colaborarea instituțiilor statului cu organizații neguvernamentale de profil, va fi nevoie de dialog real între Guvern și ONG-uri, pentru că se va pune nu doar problema găzduirii refugiaților, ci și problema integrării acestor persoane în societatea românească.

Partidul Social Democrat s-a exprimat de la bun început pentru susținerea principiului solidarității între statele membre, însă trebuie să avem în vedere atât obligațiile, cât și drepturile din cadrul Uniunii Europene.

Referitor la drepturi, voi aminti aici faptul că demersurile României pentru aderarea la Spațiul Schengen, din 2011 și până în prezent, s-au derulat într-un context european marcat de presiuni negative permanente. Să nu uităm faptul că de mulți ani România este al doilea contributor după Germania la misiunile FRONTEX din sudul Europei, la granița greacă, la misiunile în care țara noastră nu a fost admisă ca membră a Spațiului Schengen.

Subliniez încă o dată faptul că statele membre și întreaga comunitate internațională trebuie să-și consolideze rolul în soluționarea conflictelor și în special în găsirea soluțiilor politice durabile în regiunile aflate în conflict, precum: Irak, Siria, Libia sau Orientul Mijlociu.