Domnilor preºedinþi, Domnule prim-ministru, Onoraþi membri ai Guvernului, Stimaþi colegi,
Începem astãzi dezbaterea legii fundamentale care condiþioneazã realizarea tuturor formelor de echilibru care guverneazã o economie.
Bugetul reprezintã instrumentul esenþial al realizãrii echilibrului financiar, respectiv între resursele ºi cheltuielile destinate onorãrii nevoilor societãþii pentru bunuri ºi servicii publice: educaþie, ocrotirea sãnãtãþii, apãrare naþionalã, ordine publicã ºi aºa mai departe. Pe cale de consecinþã, bugetul influenþeazã echilibrul monetar al þãrii, echilibrul valutar, toate acestea subsumându-se stabilitãþii macroeconomice pe care cu toþii o dorim durabilã ºi cât mai profund realizatã prin mijloacele economiei de piaþã.
Înainte de a trece la analiza bugetarã propriu-zisã de fond, permiteþi-mi, vã rog, sã subliniez ºi eu ºi totodatã sã felicit, în numele Grupului parlamentar P.S.D. (socialdemocrat ºi umanist), Guvernul Adrian Nãstase, specialiºtii din ministere, care au realizat performanþa de a prezenta, pentru prima oarã în ultimii 11 ani, bugetul ºi de a-l discuta, totodatã, în termenul legal, respectiv, înainte de începerea anului financiar la care acesta se referã.
Este atât o dovadã de respect faþã de Constituþie ºi legile þãrii, cât ºi o problemã de fond, ºi anume aceea cã Guvernul este convins, determinat sã asigure condiþiile necesare pentru dezvoltarea normalã a activitãþii economico-sociale din þarã, deoarece instituþiile publice, regiile autonome, societãþile naþionale au, în aceste condiþii, posibilitatea sã-ºi fundamenteze bugetele proprii de venituri ºi cheltuieli ºi sã îºi ierarhizeze prioritãþile, sã-ºi repartizeze, pe luni ºi trimestre, în mod echilibrat, sursele, în aºa fel încât activitatea sã decurgã în mod normal, iar serviciile ºi bunurile publice destinate populaþiei sã fie efectuate într-un ritm corespunzãtor.
Desigur, criticii acestui buget, respectiv distinºii reprezentanþi ai opoziþiei vor afirma, în continuare, cã prezentarea bugetului în actualele condiþii în termenul legal ºi discutarea sa în aceste zile reprezintã o condiþie impusã de Fondul Monetar Internaþional. Complet greºit, stimaþi colegi, pentru cã, în Memorandumul de politici economice ºi în Acordul stand-by, recent aprobate la Washington, nu
se prevede decât obligaþia de a prezenta bugetul pânã la 10 octombrie, termenul legal prevãzut de Legea finanþelor publice, dar nu ºi discutarea acestuia înainte de finele acestui an.
Astfel, dacã nu ar fi existat voinþa politicã, determinarea, capacitatea profesionalã ºi organizatoricã a Guvernului Adrian Nãstase pentru discutarea în aceste zile a Bugetului de stat ºi a Bugetului asigurãrilor sociale de stat, aceste douã instrumente de bazã ale fundamentãrii echilibrului financiar al þãrii s-ar fi dezbãtut în lunile februarie Ñ aprilie anul viitor, ca ºi pânã în prezent.
Trecând de la problemele de formã, privind prezentarea bugetului cãtre Parlament, la cele de fond, vã rog sã-mi permiteþi sã reliefez principalele virtuþi, în viziunea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), ale proiectului Legii bugetului de stat.
**În primul rând, bugetul pe anul 2002 este un instrument de dezvoltare** , pentru cã porneºte de la premisa unei creºteri economice de 5%. Deci este o pârghie de dezvoltare economicã programatã ºi nu un instrument de ajustare, de declin programat, de reformã haoticã cum, din pãcate, s-a întâmplat în perioada 1997Ñ2000.
El este, pe de-o parte, o cauzã a creºterii economice, pentru cã cererea guvernamentalã, cheltuielile pe care le fac instituþiile publice reprezintã un element important al cererii agregate din economie, care stimuleazã realizarea produsului intern brut.
Menþionãm cã numai cheltuielile de capital înscrise în acest buget, cele directe ºi indirecte (realizate din transferuri, subvenþii ºi alte surse), reprezintã 5,8% din PIB, comparativ cu un deficit bugetar consolidat de 3% din PIB. Iatã cã generaþia anului 2002 se împrumutã, lãsând generaþiilor urmãtoare un plus de datorii, dar, în contrapartidã, va lãsa active publice construite din aceste împrumuturi, respectiv ºcoli, spitale, instituþii centrale ºi locale de altã naturã, care vor justifica integral aceste credite. Deci, prin acest buget, nu se efectueazã împrumuturi pentru consum, ci pentru dezvoltare, deoarece cheltuielile totale de capital depãºesc deficitul bugetar cu 2,8 puncte procentuale.
**În al doilea rând, acest buget este un instrument antiinflaþionist** , pentru cã el contribuie la reducerea ratei inflaþiei de la 29%, cât va fi în acest an Ñ nu mai vorbim de 41% din anul 2000 Ñ, la 22% în anul viitor, calculat decembrie 2002 faþã de decembrie 2001, ceea ce va stimula procesele de economisire ºi de investire din partea întreprinzãtorilor autohtoni ºi strãini, procese atât de necesare modernizãrii ºi creºterii competitivitãþii economiei româneºti.
**În al treilea rând, este un buget acceptat ºi confirmat de instituþiile financiare internaþionale** , prin aceasta contribuindu-se la atragerea resurselor externe necesare finanþãrii ºi modernizãrii þãrii în perioada urmãtoare. Însuºi acest deficit bugetar consolidat de 3% este proiectat a fi finanþat în proporþie de 58% din surse externe. Deci, dacã bugetul ar fi avut o construcþie inadecvatã, dacã nu ar fi avut corelaþii interne echilibrate, instituþiile internaþionale, piaþa privatã de capital nu ne-ar fi deschis
calea împrumuturilor externe ºi bugetul, dintr-un instrument de macrostabilizare ar fi devenit un instrument de creare a dezechilibrelor în economie ºi de generare a unor tensiuni sociale.
**În al patrulea rând, este un buget al relaxãrii fiscale** , pentru cã gradul de fiscalitate scade de la 30,5% la 30% din PIB, dincolo de introducerea ºi aplicarea unei multitudini de facilitãþi fiscale pentru întreprinderile mici ºi mijlocii ºi pentru marii investitori, ca urmare a unor legi promulgate de Guvernul Adrian Nãstase ºi a cãror aplicare fusese, din nefericire, stopatã de Executivul din anul 2000.
Ca efect al amendãrii de cãtre actualul Cabinet a acestor legi, s-a realizat pânã în prezent, în acest an, o creºtere economicã de 4,8%, iar rata ºomajului a scãzut de la 10,6%, cât era în decembrie 2000, la sub 8% în prezent.
**În al cincilea rând, este un instrument al creºterii nivelului de trai, solidaritãþii ºi protecþiei sociale** . El este un instrument al creºterii nivelului de trai, pentru cã, prin prevederile sale, prin indexãrile ºi majorãrile de salarii, recorelãrile de pensii pe care le conþine, prin mecanismul negocierilor salariale care îl desfãºoarã în economie, se creeazã posibilitatea creºterii puterii de cumpãrare a populaþiei cu 4,6%, diferenþa pânã la 5%, cât reprezintã creºterea produsului intern brut, constituind-o economisirea, care are ca destinaþie dezvoltarea ºi modernizarea þãrii, alãturi de resursele externe pe care actuala construcþie bugetarã le permite a fi atrase în România, în cursul anului urmãtor.
Nu trebuie omis faptul cã, prin prevederile bugetare, se alocã pentru asistenþa socialã 11,2% din PIB, faþã de 10,8% în acest an ºi 10% în anul 2000, asigurându-se achitarea cãtre cei îndreptãþiþi a venitului minim garantat, creºterea alocaþiilor de stat pentru copii, protecþia copiilor ºi a bãtrânilor etc.
**În al ºaselea rând, acest buget este un instrument al introducerii austeritãþii în domeniile în care banul public era cheltuit ineficient.** Acest buget prevede cã, la poziþia ”Cheltuieli de personalÒ, alocaþiile bugetare se vor reduce de la 5,4% din PIB la 5,2%, iar la ”Cheltuieli materiale ºi serviciiÒ, de la 7,3 la 6,9%, pentru cã Guvernul, cu toate cã aparent poate deveni impopular, a fost pragmatic ºi realist, reducând cheltuielile cu telefoanele mobile, cu automobilele, cu consumurile de carburanþi acolo unde acestea nu se justificau.
**În al ºaptelea rând, bugetul pe anul 2002 este un instrument al descentralizãrii** , pentru cã, din impozitul pe venit realizat la nivel naþional, se prevede a se lãsa la dispoziþia autoritãþilor locale 62,5%, faþã de 60,2%, cât se înregistra la finele guvernãrii precedente.
**În al optulea rând, acest buget este un instrument de întãrire a disciplinei financiare ºi de accelerare a ajustãrii structurale.** El conþine o prevedere care va fi criticatã, din nou, de cãtre colegii din opoziþie, ºi anume aceea conform cãreia instituþiile publice sunt obligate sã achite din alocaþiile bugetare, în mod prioritar, consumurile de energie electricã, termicã ºi gaze naturale. Este o mãsurã corectã, stimaþi colegi, pentru cã aceste resurse, utilitãþi
publice nu provin din cer, nu plouã cu ele gratuit, costã bani, costã îndeosebi valutã, pentru cã ele se realizeazã cu importuri costisitoare. O datã plãtind ritmic aceste utilitãþi, desigur, sumele rãmase la dispoziþia instituþiilor publice pentru finanþarea activitãþii proprii se vor reduce, ceea ce va conduce la ajustãrile care se impun acolo unde activitãþile publice nu rãspund decât parþial cerinþelor sociale ale þãrii.
**În al nouãlea rând, este un buget al creºterii transparenþei ºi eficienþei cheltuirii banului public** , deoarece sumele nu se mai alocã pe instituþii, în mod global, urmând ca acestea sã foloseascã sumele primite aºa cum cred de cuviinþã, de multe ori, pe criterii subiective, ci este un buget bazat pe programe, pe orientarea banilor pe anumite direcþii prioritare, care reprezintã proiecte bine fundamentate, numãrul programelor fiind de 186, comparativ cu numai 8 în anul 2000.
De asemenea, se înregistreazã o modernizare în conceperea ºi elaborarea bugetului, pentru cã se prezintã proiecþii multianuale în materie bugetarã pentru perioada 2003Ñ2005, aflate în consens cu programul economic de preaderare a României la Uniunea Europeanã.
**În al zecelea rând, bugetul susþine integrarea europeanã ºi euroatlanticã** , pentru cã alocã fonduri substanþial sporite faþã de anii anteriori Ministerului Apãrãrii Naþionale, în vederea asigurãrii interoperabilitãþii acestuia cu forþele militare ale NATO, dupã cum prevede ºi sursele pentru participarea României la cofinanþarea proiectelor de modernizare a þãrii alãturi de sumele primite în cadrul programelor ISPA ºi SAPARD de la Uniunea Europeanã.
Desigur, colegii din opoziþie care vor lua cuvântul în continuare vor aduce critici acestui buget, pentru cã o seamã de amendamente ale Domniilor lor au fost respinse de Comisiile de buget, finanþe ºi bãnci pe motivul lipsei surselor de finanþare a influenþelor bugetare negative generate de aceste amendamente, ele referindu-se, practic, la propuneri de reducere a impozitului pe venitul persoanelor fizice, a impozitului pe profit, care se doreºte sã scadã de la 25% la 15%, la suspendarea impozitãrii veniturilor agricole pe terenurile mai mari de 10 hectare, precum ºi creºterea cu mii de miliarde lei a alocaþiilor bugetare pentru diferite sectoare publice.
Ministerul Finanþelor Publice ºi noi, cei din Partidul Social Democrat ºi Partidul Umanist Român, am fost obligaþi de rigoarea profesionalã ºi onestitatea pe care trebuie s-o dovedim faþã de acordurile asumate în relaþiile cu instituþiile financiare internaþionale sã respingem aceste amendamente, pentru cã nu erau corect fundamentate, fãrã sã întrebãm retoric: ”Dacã erau viabile ºi erau posibil de aplicat, de ce nu le-aþi realizat, de ce nu le-aþi implementat, domnilor din opoziþie, atunci când aþi fost la putere, între anii 1997 ºi 2000?Ò
Dar eu nu întreb acest lucru. Înþelegem jocul politic parlamentar, însã trebuie sã fim realiºti când este vorba de echilibrul economic al þãrii, de rata inflaþiei, de puterea de cumpãrare a populaþiei.
În lipsa precizãrii surselor care sã finanþeze golul de resurse bugetare care ar fi provenit din aplicarea unor
asemenea mãsuri, am fost nevoiþi sã respingem amendamentele respective, ca ºi pe cel care viza schimbarea regimului actual de percepere a accizelor direct de la rafinãrii, ceea ce reprezintã un sistem mai simplu, care concentreazã mai bine plãtitorii, permiþând urmãrirea eficientã a sumelor datorate bugetului, deci de la poarta rafinãriei la distribuitori, la pompã, la miile de unitãþi care vând carburanþi, combustibili, ceea ce ar fi de naturã sã slãbeascã substanþial administrarea fiscalã a acestui tip de impozit indirect, cu influenþe negative majore asupra veniturilor bugetare încasate.
Probabil cã parlamentarii din opoziþie care au avansat amendamentele respinse se gândeau cã golurile de resurse pe care le-am fi înregistrat la bugetul de stat prin reducerea cotelor de impozitare ºi a modului de încasare a accizelor ar fi putut fi suplinite prin creºterea, din nou, a taxei pe valoare adãugatã ºi a accizelor la o seamã de bunuri ºi servicii esenþiale în consumul populaþiei.
Fiind social-democraþi, noi nu împãrtãºim un asemenea comportament, o asemenea mãsurã, ºi anume sã procedãm ca în guvernarea precedentã, când, în anul 2000, aþi luat de la cei sãraci, mãrind T.V.A.-ul ºi accizele pânã ºi la apa mineralã ºi bãuturile rãcoritoare, ºi sã daþi la cei deja bogaþi, aflaþi în partidele dumneavoastrã ºi în sfera grupurilor de interese economice afiliate puterii de dreapta.
O asemenea abordare este total în contradicþie cu doctrina noastrã social-democratã, dar, în mod sigur, a fost în concordanþã cu deviza sub care dumneavoastrã aþi guvernat în perioada respectivã, 1997Ñ2000, adicã, **în loc de aºa-zisul ”Prin noi înºineÒ, a funcþionat, avantajos pentru foarte mulþi dintre dumneavoastrã, deviza ”Pentru noi înºineÒ.**
Veþi mai critica, probabil, faptul cã unele fonduri extrabugetare au anumite excedente pe care dumneavoastrã aþi dori sã le consumãm imediat.
Nu se poate, stimaþi colegi, proceda de o asemenea manierã, pentru cã bugetul general consolidat reprezintã un sistem unitar, este instrumentul de conducere unitarã a finanþelor publice ale unei þãri, iar suma algebricã a tuturor bugetelor componente ale bugetului general consolidat trebuie sã reprezinte acel deficit de 3% din produsul intern brut, convenit cu finanþatorii internaþionali, pentru cã, altfel, generãm inflaþie, prin obligarea bãncii centrale sã emitã bani, bani fãrã acoperire, scãzând tocmai puterea de cumpãrare a persoanelor cu venituri fixe (salariaþi, pensionari etc.).
S-au aprobat, totuºi, cu pragmatism ºi realism, în cadrul comisiilor de buget, finanþe ºi bãnci, 10% din amendamentele depuse, care au costat bugetul, comparativ cu forma sa iniþialã, 450 de miliarde de lei.
Doamnelor ºi domnilor parlamentari,
Având în vedere caracteristicile ºi premisele de dezvoltare economico-socialã pe care le cuprinde proiectul bugetului de stat, enunþate mai sus, faptul cã acest buget îmbinã armonios criteriile economice de eficienþã cu cele sociale, de solidaritate ºi protecþie socialã, faptul cã bugetul are confirmarea instituþiilor financiare internaþionale ºi contribuie esenþial la atragerea resurselor pentru
modernizarea þãrii din împrumuturi externe, creând premise pentru integrarea mai rapidã în structurile euroatlantice, am mandatul politic, din partea grupului parlamentar pe care îl reprezint, sã vã comunic faptul cã noi, social-democraþii ºi umaniºtii, vom vota cu toatã convingerea proiectul Legii bugetului pe anul 2002.
Îmbinând în mod armonios economicul cu socialul, acest buget rãspunde ºi unui remarcabil aforism al lui Victor Hugo, care gândea astfel despre societatea în care - trebuie sã trãim: ”Lumea materialã se bazeazã pe echili Ò bru, iar lumea moralã pe echitate . Este exact ceea ce reuºeºte sã realizeze Guvernul Adrian Nãstase prin proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2002, pe care vi-l supune astãzi atenþiei dumneavoastrã.
Vã mulþumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.