Tinel Gheorghe

Domnule președinte, Stimați colegi,

Proiectul acesta de lege sau Legea de aprobare a Ordonanței de urgență nr. 32/2015 privind înființarea Gărzilor forestiere trebuia să lămurească și să rezolve o dată pentru totdeauna problematica aceasta a controlului fondului forestier național în România. Din păcate, noi, românii, ne-am învățat să facem lucruri numai pe jumătate și am să vă și explic de ce.

Două lucruri trebuiau lămurite și rezolvate prin amendamentele aduse textului ordonanței. Primul lucru era legat de numărul de posturi, pentru că se pleacă în momentul de față de la un număr de posturi extrem de mic, 399 de posturi aferente controlului regimului silvic în România, la o suprafață de 6,8 milioane de hectare suprafață cu vegetație forestieră.

Și al doilea lucru era legat de salarizare. Dacă la salarizare să zicem că am găsit înțelegere și ea este compatibilă celor de la Garda Financiară, la numărul de posturi însă am lăsat competență Guvernului și noi avem o experiență când guvernele, în funcție de „oportunități”, ciuntesc sau umblă la numărul de posturi și cred eu că aici, la art. 3, trebuia, într-adevăr, să avem un amendament.

Faptul că se introduce la art. 1 un amendament și se înființează Garda Forestieră Națională, ca structură centrală de bază, în subordinea căreia vor funcționa gărzile forestiere teritoriale, după părerea mea nu-i un capăt de țară.

Până la urmă și Garda Forestieră Centrală va trebui să aibă pe cineva în vârful piramidei și eu cred, doamnă secretar de stat, că acea persoană va fi tot secretarul de stat responsabil de domeniul de păduri. Deci, din punctul acesta de vedere, cred că așa va funcționa sau cel puțin așa văd eu normalul, firescul, dar la numărul de posturi, după părerea mea, a lăsa la competența, la latitudinea Guvernului aici e o mare problemă. Și vă reamintesc: prin Ordonanța nr. 28/1998, ordonanța privind reglementarea regimului silvic, prima care instituia modul cum se organizează și cum funcționează controlul regimului silvic în România, aveam prevăzut un număr de 1.095 de posturi. Angajasem acum 16 ani, în 2000, 675 de consilieri. În momentul de față sunt 399 și efectele s-au văzut, a crescut volumul de masă lemnoasă tăiată ilegal din păduri. Argumentele că n-avem, n-am avut resursă financiară, n-am avut bani etc., astea nu țin, în condițiile în care, aici se argumentează, pagubele anuale sunt undeva la 250 de milioane de euro.

Cred că această chestiune cu normarea personalului în funcție de suprafață – ca la personalul din administrația silvică – la Regia Națională a Pădurilor și la celelalte structuri de administrare... ar fi trebuit să fie reglementat și acest lucru în textul acestei ordonanțe și cred că următorul pas, ca să închidem cercul aici și să definitivăm pentru totdeauna această structură de monitorizare, de control al regimului silvic..., va trebui să fie făcută prin instituirea unui număr minim de personal silvic, cum sunt ei numiți, consilieri, care să vegheze la buna administrare a patrimoniului verde.