Vă mulțumesc pentru invitația de a da detalii despre creșterea economică record din anul 2017 și de a vă arăta felul în care a fost ea utilizată, în mod public, prin intermediul bugetului, în folosul cetățenilor și al sectorului privat.
Dați-mi voie, înainte de a trece la explicațiile concrete, bazate pe cifrele oficiale, să subliniez importanța pe care eu personal, dar și colegii mei din Guvern o arătăm Parlamentului.
Așa cum afirmam și cu ocazia învestiturii, suntem prezenți în Parlament ori de câte ori suntem solicitați și răspundem cu responsabilitate și deschidere la întrebările și interpelările senatorilor și deputaților.
Invitația dumneavoastră este deosebit de importantă și utilă. Am dispus, ca urmare, să se efectueze analize economice detaliate, pentru a vă putea răspunde cât mai argumentat la întrebarea adresată.
Mi s-a cerut să explic românilor cum au fost cheltuiți banii din creșterea economică.
Sunt convinsă că, în calitate de reprezentanți ai românilor, veți folosi aceste explicații în dezbaterile publice, astfel încât activitatea Executivului să fie cât mai bine înțeleasă.
Țin să subliniez, totodată, că, pentru mine, ca prim-ministru, criticile aduse Guvernului de opoziția parlamentară, și în mod special de către Partidul Național Liberal, reprezintă un element foarte important în evaluarea activității Guvernului.
Nu ne considerăm infailibili! Aceste critici sunt absolut necesare pentru noi, ba chiar vreau să adaug că la baza unei vieți politice, a unei vieți publice sănătoase este raportul dintre guvernare și opoziție. Pe această bază trebuie să construim democrația românească, și nu pe conflicte interinstituționale, care afectează activitatea democratică a instituțiilor publice.
Doamnelor și domnilor deputați,
România a înregistrat în 2017 o creștere economică record, de 7%, însemnând un produs intern brut de 856,4 miliarde de lei. Altfel spus, în 2017, valoarea adăugată în economie a fost de 94 de miliarde de lei, sumă aproape dublă față de cea din anul 2016, de 49,7 miliarde lei. La aceasta se adaugă 11,8 miliarde de lei, resurse provenite din import. Cele mai multe sunt bunuri intermediare pentru producția industrială și bunuri de capital.
Prin urmare, conform datelor Institutului Național de Statistică pentru anul 2017, în ansamblul economiei naționale, banii din creșterea economică utilizați pentru consum și investiții au fost în sumă de 105,8 miliarde de lei. Acești bani au două modalități clare de utilizare:
prin intermediul bugetului național, conform politicilor și activității guvernamentale, și direct de către sectorul privat.
Indiferent de modalitatea de utilizare în economie a produsului intern brut, prin intermediul bugetului național sau de către sectorul privat, două sunt destinațiile principale care determină creșterea economică: consumul populației și investițiile.
În ansamblul economiei, datele macroeconomice arată că, din cele 105,8 miliarde de lei: 57,5 miliarde de lei au reprezentat cheltuielile pentru consum ale populației, care au fost cu 20 de miliarde de lei peste cele din anul 2016; 19,5 miliarde de lei s-au utilizat pentru investiții, cea mai mare sumă suplimentară de după criză alocată pentru investiții; 10,6 miliarde de lei s-au consumat în administrația publică, respectiv pentru servicii publice generale, funcționarea administrației publice, pentru apărarea națională și menținerea ordinii publice. Și să nu uităm că în anul 2017 s-a alocat 2% din PIB pentru apărare, România fiind una din puținele țări membre ale Uniunii Europene care se poate mândri cu îndeplinirea acestui angajament. 6,9 miliarde de lei au fost cheltuite pentru sănătatea și educația cetățenilor. 11,3 miliarde de lei au reprezentat acumularea de capital a sectorului privat, sub forma stocurilor de materii prime și echipamente pentru investiții, ceea ce practic înseamnă încrederea întreprinzătorilor că în 2018 își vor dezvolta afacerile și că economia românească le oferă oportunități noi de investiții.
Din cele 94 de miliarde de lei, produs intern brut creat suplimentar, s-au colectat ca venituri bugetare în plus, față de anul 2016, deci venituri bugetare provenite din creșterea economică, 27,9 miliarde de lei, ceea ce reprezintă circa 30%.
Pentru înțelegere, precizăm că: în anul 2015, veniturile bugetare au fost în sumă de 233,8 miliarde de lei; în anul 2016, de 223,9 miliarde de lei; și în anul 2017, de 251,8 miliarde de lei.
Datorită rezultatelor mai bune în ceea ce privește colectarea veniturilor, în anul 2017 cheltuielile bugetare au fost cu 34 miliarde de lei mai mari decât în anul 2016. Creșterea economică a oferit un spațiu suplimentar, astfel încât, în condițiile unei ponderi a deficitului în PIB de 2,88%, să se cheltuiască peste veniturile colectate, cu 6 miliarde de lei mai mult decât în anul 2016.
Răspunsul meu face referire la modul în care au fost utilizate cele 34 miliarde de lei. Această sumă, ca de altfel întreg bugetul, s-a utilizat cu maximă responsabilitate și în concordanță cu prevederile din programul de guvernare al coaliției.
Maxima responsabilitate este arătată și de faptul că, în anul 2017, pentru prima dată după foarte mulți ani, s-a reușit reducerea cheltuielilor cu bunurile și serviciile. Chiar dacă valoarea reducerii, respectiv 300 milioane lei, pare mică, să nu uităm că niciodată, în România, nu s-a putut pune în practică o astfel de raționalizare a cheltuielilor de funcționare.
O a doua dovadă de responsabilitate este că am reorientat creșterea economică pentru îmbunătățirea nivelului de trai, fără a afecta echilibrul bugetar.
Prin măsurile sociale aplicate în 2017, nu numai că s-a depășit ținta de deficit bugetar asumată, dar am reușit, cu adevărat, să demonstrăm că noul nostru model
de dezvoltare, bazat pe bunăstare și investiții, este viabil și pe deplin realist.
Datele oficiale, deja cunoscute, arată că se poate regăsi creșterea economică în buzunarele românilor, fără a afecta investițiile.
În anul 2017, câștigul salarial mediu brut pe total economie a crescut cu 14,8%, față de anul 2016. Această evoluție s-a datorat majorării câștigului salarial mediu brut din sectorul bugetar cu 24,6% și a câștigului salarial din sectorul concurențial cu 12,2%.
În sectorul bugetar, majorările efective sunt apropiate de prevederile legale: 30,2% în educație, sănătate și asistență socială; 17,5% în învățământ; 25,6% în administrația publică.
Dacă ne referim la ceea ce au primit salariații în mână, câștigul salarial mediu net în economie s-a majorat cu 14,2%, respectiv cu 23,5% în sectorul bugetar și cu 11,8% în sectorul privat.
Datorită măsurilor de majorare a pensiei minime și a punctului de pensie, pensia minimă de asigurări sociale s-a majorat în anul 2017 cu 12,6%, ajungând la 1.069 lei pe lună.
În decembrie 2017, pensia de asigurări sociale a ajuns la 1.132 de lei, respectiv cu 18% peste nivelul de la sfârșitul anului 2016, când era de 959 de lei.
Inflația medie în anul 2017 a fost de numai 1,34%, ceea ce a făcut ca majorările de salarii și pensii să se reflecte aproape în totalitate în creșterea puterii de cumpărare. În termeni reali, pe total economie, creșterea câștigului salarial a fost de 12,7%. Câștigul salarial real în sectorul bugetar a înregistrat o creștere de 21,9%, iar în sectorul concurențial de 10,3%.
În cazul pensionarilor, puterea de cumpărare a pensiei medii a fost în anul 2017 de 11%.
Vă readuc în atenție – pentru că am văzut că au fost uitate – măsurile pe care le-am întreprins în anul 2017.
Vă reamintesc că unii „specialiști”, cu ghilimelele de rigoare, spuneau că aceste măsuri vor face să explodeze deficitul bugetar.
Creșterea salariului minim la 1.450 de lei; creșterea cu 20% a salariilor din administrația publică locală; creșterea cu 50% a salariilor actorilor și artiștilor; eliminarea plafonului plății CAS și CASS; creșterea punctului de pensie la 1.000 de lei; eliminarea plății CASS pentru pensionari; eliminarea impozitului pe venit pentru pensiile între 1.050 și 2.000 de lei; gratuitate pentru studenți la călătoriile pe căile ferate; creșterea alocării pe student, de la 83 de lei pe lună la 201 lei pe lună; deducerea din impozitul pe venit a abonamentelor medicale; reducerea cotei TVA de la 20% la 19%; creșterea salariilor în educație și sănătate; creșterea veniturilor lunare pentru asistenții persoanelor cu handicap la 1.450 de lei; creșterea indemnizației lunare minime pentru concediul de creștere a copilului de la 1.062 de lei la 1.232 de lei; creșterea stimulentului de inserție de la 531 de lei la 616 lei; creșterea pensiei minime la 520 de lei.
Sunt foarte multe lucruri de spus. Știu că timpul alocat este scurt. Și cred că aș putea să vorbesc o oră sau două.
Esențial este să înțelegem ceea ce s-a făcut pentru oameni, să renunțăm la discursul politic și să ne gândim dacă acest lucru aduce un plus de imagine sau face bine României sau românilor.
Doamnelor și domnilor deputați,
Programul de guvernare al Partidului Social Democrat a avut parte, de la început, de o respingere automată din partea adversarilor partidului pe care îl reprezint. Acesta este adevărul.
În cursul anului 2017, adversarii PSD au pus la bătaie un discurs alarmist pentru a contesta acest program, care, vă spun foarte sincer, nu a făcut bine României.
Este nevoie de mai multă responsabilitate atunci când aceste mesaje sunt exportate în afara țării. Cui folosesc? Românilor? României? În niciun caz.
Deci, deși în decursul timpului au existat divergențe majore între politicile economice ale PSD și ale PNL, niciodată până acum nu s-a ajuns la o asemenea radicalizare a discursului public.
Creșterea economică din 2017 și modul responsabil în care Guvernul PSD a folosit-o au demonstrat viabilitatea programului de guvernare al PSD și capacitatea PSD–ALDE de a realiza o bună guvernare.
Scenariile alarmante nu s-au adeverit. Dimpotrivă, România a înregistrat una dintre cele mai mari creșteri economice din Europa și chiar din lume, iar această creștere se simte acum în buzunarele românilor.
Încă de la preluarea mandatului, mi-am arătat disponibilitatea și deschiderea la dialog. Este singura modalitate în care România poate merge înainte.
Ura, dezbinarea, exportarea acestor discursuri politicianiste în afara țării nu vor aduce nimic bun.
Vă spun acest lucru având credința că opoziția reprezintă un element extrem de important în reglarea actului de guvernare.
Vă spun acest lucru și cu speranța că în anul centenar vom reuși ceea ce nu am reușit în 2017, anume să refacem dialogul politic și să construim, fiecare cu rolul său, dar fiind totuși împreună, o bună guvernare pentru România și pentru românii de pretutindeni.
Vă mulțumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.