Domnule președinte de ședință, Domnilor secretari,
## Doamnelor și domnilor deputați,
Din respect pentru dialogul instituțional, din respect pentru Parlamentul României, din respect pentru actul de guvernare, permiteți-mi, stimați membri ai Parlamentului României, doamnelor și domnilor deputați, să prezint astăzi, în fața dumneavoastră, în spiritul obiectivității, care trebuie să ne caracterizeze, interpretarea noastră a temei ce face obiectul acestei moțiuni.
Cunoscând practicile parlamentare, ca senator și deputat, mă voi folosi de argumentul faptelor. Voi asculta cu răbdare și luare-aminte toate observațiile, cântărindu-le în balanța interesului pe care îl avem cu toții față de situația dificilă în care ne aflăm, într-un sector important – al agriculturii țării noastre –, mereu încercat de-a lungul vremii, atât de pesta porcină clasică, cât și de lipsa acordării la timp a unor mijloace de sprijin cu susținere bugetară sau prin programe europene. Conștientizăm împreună și deopotrivă ce înseamnă importanța acestui sector, atât în preluarea, prelucrarea produselor din sectorul vegetal, ca furaj, cât și în asigurarea consumului comercial, cu realizarea în ferme a unor câștiguri pentru fermieri.
Este cunoscut efortul meritoriu pe care l-am depus – și pe care îl cunoaștem – privind elaborarea, dezbaterea și aprobarea Legii privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție.
Lege care s-a prezentat și la calibrarea constituțională, ca urmare a solicitării președintelui.
Trecând de toate acestea, legea a văzut botezul Monitorului Oficial în data de 27 iulie 2018, deschizându-se astfel drumul îmbunătățirii activității în domeniu – aceasta fiind susținută și de decizia din anul 2017 a Oficiului Internațional de Epizootii, ca țară liberă de pestă porcină clasică –, care a început în 2006 și s-a încheiat în anul 2017. Pentru că s-a depus mult efort din partea statului pentru a deschide fereastra pentru a privi în viitor cu șanse solide la dezvoltarea sectorului.
Din nefericire, în jurul României, din anul 2012, în Ucraina și apoi în Moldova, era prezentă pe întreg teritoriul acestor state cea mai perfidă și mai periculoasă boală care s-a manifestat vreodată în lume: pesta porcină africană. Amenințarea virusului era iminentă, iar gradul de abordare la nivel european s-a ridicat la cotele cele mai înalte.
Așa se face că Uniunea Europeană a elaborat Decizia nr. 709 din 9 octombrie 2014 privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre.
România s-a văzut înconjurată de cele mai grave boli existente: în partea de sud, dermatoza nodulară, pesta micilor rumegătoare; în partea de vest, dermatoza nodulară, iar în partea de est și nord, pe o lungime de 1.400 km – apărând astfel granița țării, precum și pe cea a Uniunii Europene –, de pesta porcină africană.
Instituțiile abilitate ale statului, cele care apără de boli animalele, și nu numai, au intrat obligatoriu în angrenajul de apărare europeană ce s-a declanșat și s-a urmărit cu atenție de Comisia Europeană și Oficiul Internațional de Epizootii.
Așa se face că în 2016 a fost elaborat planul de contingență, pentru a îndeplini cerințele stipulate de Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 99 din 2006, modificat prin Ordinul ANSVSA nr. 7 din 2010 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la măsurile pentru controlul pestei porcine africane, ce transpune directiva Consiliului din 2002.
A urmat apoi o perioadă mai dificilă pentru instituția statului cu atribuții directe în acest domeniu – Autoritatea Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor –, care s-a văzut condusă în 2016, într-un interval de cinci luni, de cinci președinți, creându-se astfel o instabilitate instituțională.
Eforturile depuse de ANSVSA și de Comisia pentru agricultură din Camera Deputaților – care l-a sesizat pe prim-ministrul de atunci cu privire la situația în care ne aflam – au determinat elaborarea la sfârșitul anului a Hotărârii Guvernului nr. 830 din 2016 pentru aprobarea Programului național de supraveghere, prevenire și control al pestei porcine africane.
Pentru o prezentare cât mai fidelă a situației, pentru a se cunoaște cât mai mult cu putință și a se înțelege, în același timp, vă rog să-mi îngăduiți să prezint prin rularea pe ecran a etapelor parcurse și a acțiunilor desfășurate.
În 1957 virusul a apărut în Portugalia; boala a putut fi eradicată după 13 ani.
În 1958 virusul a apărut în Spania; eradicarea bolii a durat 31 de ani.
În 1977, în Sardinia; boala se menține și acum.
În 2007 virusul a apărut în Georgia; răspândire rapidă în Rusia, Belarus.
În 2012, apariție în Ucraina; se menține și în prezent. 2014, răspândire în Polonia, Estonia, Lituania, Letonia; se menține și în prezent.
În 2016, în Moldova; se menține și în prezent.
În 2017, apariție în România și Ungaria.
Iar în 31 august 2018, primele focare de PPA în Bulgaria.
În septembrie – țară izolată, înțelegându-se faptul că aceasta se învecinează cu Luxemburg, Franța, Germania și Olanda, care nu au focare cu pestă porcină – au apărut 9 focare în Belgia, la mistreț, aici procedându-se la o sacrificare preventivă pentru toți porcii domestici din zona de restricție.
Iată, în Europa, țările care sunt acum contaminate cu acest virus, în număr de nouă.
Aș vrea să vă prezint, pentru claritate și rigoare, în interes pentru țară și în interes pentru crescătorii de suine, cărora le dau salutul de respect. Și anume, în această perioadă, în România sunt două zone bine delimitate: e zona de vest, nord-vest a țării, cu punctele respective, unde acestea determină în mod grafic focarele respective, și partea de est, unde incidența bolii este mai puternică, iar zona cu focar este mai bine reliefată pe acest grafic.
Am socotit necesar să prezint lanțul de comandă privind funcționarea organismelor cu atribuții în combaterea pestei porcine africane pentru a se cunoaște și a se înțelege mecanismul care trebuie activat în asemenea condiții și care a funcționat și a fost în pasul procedurilor legale și în conduita necesară pentru fiecare zonă în parte, în așa fel încât lucrurile să se mențină sub control.
Planul de contingență al României e aprobat prin ordinele date de președinții ANSVSA care transpun directiva Consiliului din 2002. Nu este doar un plan de contingență al României, ci un plan care stabilește măsurile comunitare minime de combatere a pestei porcine africane.
Directiva cuprinde măsuri de acțiune în cazul notificării, suspiciunii, confirmării, anchete epidemiologice, stabilirea unor zone de protecție și de supraveghere. Sunt, practic, prezentate în acest _slide_ , pe care dumneavoastră îl vedeți, și interesul vă îndeamnă să-l observați, pentru a cunoaște și a înțelege situația și instrumentele cu care lucrăm în acest domeniu.
De-a lungul vremii – înțelegându-se din 2013 până în 2018 – s-au luat o serie întreagă de măsuri, care au în dinamica lor un suport juridic, pe care îl puteți vedea pe ecran, prin trei ordonanțe de urgență, patru hotărâri ale Guvernului, patru ordine ale ministrului și președintelui ANSVSA.
Situația actuală privind evoluția pestei porcine africane în România.
În România virusul este prezent în 13 județe.
Aș vrea să fac o remarcă necesară pentru cunoaștere. Nu teritoriul județului respectiv sau nu toate teritoriile județelor respective sunt ocupate, așa cum se interpretează în mod exagerat, pentru a da imaginea aceasta de situație pierdută de sub control.
Din 13 județe, care totalizează 3.804 de unități administrative – înțelegând, aici, sate, comune, municipii și orașe –, în 238 sunt focare, ceea ce reprezintă un procent de 6,3%.
Dacă luăm pe județe: Bihorul – din 531, în opt localități există acest virus sau a existat, pentru că sunt focare care s-au stins până la această dată și ele au dispărut din evidența statistică.
Dar pentru o prezentare fidelă a situației, raportând acele opt localități la numărul total, aceasta înseamnă 1,5% în Bihor; Satu Mare – 1,0%; Brăila – 28%; Constanța – 14%; Galați – 2% și cea mai mare suprafață sau numărul cel mai mare de unități administrative se află în Tulcea – 42%.
Dacă însă luăm în considerare gospodăriile populației din cele 13 județe, rezultă că, din 883.333, virusul este prezent în 946 de gospodării, ceea ce înseamnă 0,1% din gospodăriile populației.
Dacă prezentăm situația privind efectul acestui virus putem constata două lucruri distincte: virusul a pătruns, din nefericire, a afectat, din nefericire, unități, ferme comerciale, care, deși au luat măsuri de biosecuritate la cel mai înalt nivel, deși în jurul lor, cum este cazul la Brăila, s-au făcut baraje de siguranță, înțelegând uciderea preventivă pe o rază de 20 de kilometri, în jurul complexului care a avut 140.000 de capete, totuși aici virusul a pătruns, iar ancheta epidemiologică este în derulare, pentru a constata cauzele și modul în care a putut fi posibil un asemenea lucru.
Situația actuală privind despăgubirea celor care au fost afectați.
Din cele 7.401 gospodării, la 6.731 s-au întocmit dosare, au fost verificate 6.136 și au fost plătite până la această dată 4.338, iar celelalte sunt în lucru și în curs de plată.
Așa cum am afirmat la începutul intervenției mele, voi prezenta, în nota de respect pentru Parlamentul României, principalele acțiuni întreprinse, ca răspunsuri la întrebările ce pot fi conturate din conținutul moțiunii.
Înainte de abordarea răspunsului propriu-zis la cele prezentate în moțiune, îngăduiți-mi să aduc salutul de respect acordat tuturor producătorilor agricoli, în special celor greu încercați, în sectorul de creștere a suinelor.
Cu privire la gravele derapaje din domeniul securității alimentare și al combaterii epizootiilor afirmate în moțiune, vă pot spune că, de la numirea în funcție și până prezent, nu m-am derobat de atribuțiile conferite de lege, de obligațiile pe care le am ca sarcini de serviciu și niciodată n-am intrat în conflict cu prevederile legii.
Scuzele și motivațiile nu fac parte din vocabularul atribuțiilor pe care încerc să le duc la îndeplinire, astfel încât să servesc interesele sectorului agricol românesc, în special pe cele ale producătorilor, indiferent de sectorul din care fac parte.
Cooperarea cu ANSVSA a fost și rămâne punctul forte, deoarece apariția legislației privind dimensionarea și stabilirea tipului de exploatații de animale acceptate în România nu este decât rodul acestei colaborări.
În respectarea prevederilor legale în vigoare referitoare la prevenirea, combaterea și eradicarea virusului de pestă porcină africană s-a acționat în limitele planului de contingență al României, care are în vedere transpunerea Directivei 2002/60 referitoare la stabilirea dispozițiilor specifice de combatere a pestei porcine africane, transpusă în legislația națională prin ordinele președintelui ANSVSA.
S-a acționat strict în cazul legislației în vigoare, unde fiecare instituție are rol foarte bine determinat, iar coordonarea se face în context foarte strict și punctual.
Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, din care ministrul agriculturii face parte, fiind membru, asigură coordonarea gestionării situațiilor determinate de apariția unor situații de risc, așa cum este și această boală.
Comitetul Local de Combatere a Bolilor, convocat prin ordin al prefectului, se compune din trei unități – decizie, operațională și de sprijin –, fiind elocvent că, în acest caz, cei care sunt mandatați de lege cu luarea deciziilor realizează atribuțiile fără alte ingerințe.
Planul de contingență a fost pus în aplicare, așa cum este reglementat la nivel european, fără echivoc, lucru confirmat de controalele ulterioare realizate de către reprezentanții Comisiei Europene.
Măsurile și acțiunile întreprinse de toate instituțiile statului cu atribuții în domeniu au fost în conformitate cu legislația, realizate la timp și alimentate corespunzător cu resurse financiare și de personal necesare.
Pentru a vă da un exemplu: într-un singur focar acționează circa 40 de persoane, cu atribuții foarte bine precizate, fără limită de timp acordat acțiunilor.
Vă aduc la cunoștință faptul că în România există, conform datelor Eurostat, peste 3,4 milioane de gospodării ale populației, ceea ce reprezintă 33,5% din totalul gospodăriilor existente la nivel european.
Este semnificativ faptul – să vă spun – că pe locul 2 se situează Polonia, cu un număr de 1,4 milioane de gospodării.
Comisarul Phil Hogan a spus, în vizita recentă pe care a întreprins-o în România, că 75% din porcii crescuți în gospodării în UE se află în România.
Legat de lipsa de acțiune și de viziune, v-aș ruga să urmăriți toate – pe zile, practic, pe date, într-o ordine firească, cronologică – măsurile care au fost întreprinse până în momentul în care a avut loc prima contaminare în județul Satu Mare, la 6 km distanță de granița care ne desparte de Ucraina.
Pentru o prezentare cât mai rapidă, v-aș ruga să urmăriți acțiunile numeroase, pe zile.
Fiecare acțiune care s-a luat, fiecare acțiune care s-a desfășurat, fiecare etapă cum s-a prelucrat, pentru a demonstra faptul că n-a fost vorba de lipsă de viziune sau de acțiune, ci, dimpotrivă, România a demonstrat, prin depistarea focarelor la graniță, că Autoritatea Sanitară Veterinară a procedat corect, că Autoritatea Sanitară Veterinară a depistat la timp, că Autoritatea Sanitară Veterinară a acționat rapid, dovadă că din data de 31 iulie, de la primul focar, până în data de 15 octombrie nu a recidivat, iar decizia Comisiei Europene care a autorizat, practic, zona liberă în focarul respectiv confirmă modul corect în care a acționat Autoritatea Sanitară Veterinară.
De asemenea, puteți observa, în prezentarea faptelor, că toate instituțiile statului au acționat la timp și fără echivoc. Au acționat atunci și acționează și acum, dat fiind faptul că în România există, din nefericire, și la această dată focare care trebuie gestionate, pe baza planului de contingență de care am vorbit și care este manualul de lucru, în situația dată, privind prezența acestui virus.
ANSVSA a emis 47 de note de serviciu privind implementarea programelor de monitorizare, control și eradicare a pestei porcine africate pe teritoriul României. Acestea s-au concretizat în organizarea de întâlniri și instruiri cu crescătorii de suine din sectorul comercial și necomercial, medicii veterinari de liberă practică, responsabilii fondurilor de vânătoare ai asociațiilor de vânători și ai direcțiilor silvice; 39 de informări de presă conținând informații despre pesta porcină africană; măsurile care trebuie respectate pentru limitarea răspândirii virusului și actualizări ale evoluției focarelor de pestă porcină.
Interesul, asumarea responsabilității, aplicarea măsurilor la timp au dus la acțiuni ferme cu privire la punerea în aplicare a planului de contingență, așa cum a fost aprobat.
Poate pentru unii măsurile enunțate mai sus nu sunt suficiente, poate nu le satisfac gradul de informare, dar toate acestea au fost realizate cu respect profund față de lege, după consultări cu partenerii sociali și după o colaborare corectă cu celelalte entități ale statului cu atribuții în domeniu.
Printr-o simplă accesare a site-ului ANSVSA se putea informa privind lista abatoarelor autorizate.
Vă informez că art. 10 pct. 2 alin. b) și art. 11 alin. b) din Directiva 2002/60 se referă la unitățile de neutralizare și nicidecum la abatoarele autorizate pentru sacrificarea porcilor din zonele de protecție și supraveghere.
Procurarea, încă din 2017, de mijloace necesare combaterii pestei porcine
Având în vedere legislația cu privire la organizarea și funcționarea ANSVSA, încă de la începutul anului 2017 s-au alocat sume suficiente către direcțiile sanitare veterinare județene, pentru achiziția utilajelor de dezinsecție, dezinfecție și decontaminare, precum și pentru realizarea stocurilor tampon de dezinfectanți necesari în situații de criză.
După apariția primului focar, din 2017, s-a continuat în teritoriu efectuarea exercițiilor de simulare pentru pestă, cu scopul implementării măsurilor de prevenție și combatere. S-au activat centrele locale de combatere a bolilor și au avut loc întâlniri în cadrul cărora s-a decis de către autoritățile locale modul de intervenție, inclusiv stabilirea locurilor de îngropare, așa cum este prevăzut în legislația în materie.
Ca atare, răspunsul la această întrebare este dat de simpla citire a procedurilor privind prevenirea, combaterea și eradicarea bolilor.
Au scăpat din mână situația și au neglijat avertismentul – pentru a nu mai exista confuzii referitoare la decizia Comisiei Europene nr. 709/2014, nu din 2016, cum spun semnatarii moțiunii.
Trebuie spus că această decizie a fost completată permanent de alte decizii ale Comisiei Europene ori de câte ori au apărut focare noi în statele membre.
Subliniez faptul că România a fost introdusă în zona roșie abia în anul 2018, prin Decizia nr. 883 din 18 iunie, cu toate că primul focar a apărut în iulie 2017. Acest aspect se datorează tocmai aplicării măsurilor ferme de combatere a bolii, precum și a măsurilor de prevenție și eradicare, autoritățile române reușind să limiteze evoluția bolii doar la nivelul UAT-urilor din județul Satu Mare.
Comisarul pentru sănătate publică Vytenis Andriukaitis, prezent fiind în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în data de 19 octombrie 2017, la întâlnirea cu ministrul
agriculturii și președintele ANSVSA, a felicitat autoritățile române și a apreciat modul de intervenție împotriva virusului PPA.
Comisarul Phil Hogan a confirmat, cu ocazia vizitei de lucru în România, faptul că sistemul de detecție funcționează bine, iar pentru a eradica în timp util și pentru a menține sub control situația s-au discutat măsuri financiare și sanitarveterinare.
De ce s-a convocat CNCB abia în 28 iunie?
Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență a convocat membrii în data de 22 iunie 2018 pentru a lua decizii suplimentare, ținând cont de riscul major înregistrat la acea dată. De la reapariția focarelor și până la data convocării Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență erau aplicabile măsurile deja stabilite prin hotărârile anterioare ale acestuia.
Precizez faptul că în anul 2017 au fost activate, prin hotărârea CNSSU, toate structurile cu atribuții în domeniul combaterii bolilor, conform legislației.
Pentru o documentare suplimentară și de cunoaștere a adevărului era necesar a se consulta Departamentul Situațiilor de Urgență din cadrul Ministerului de Interne, care are obligația legală de a ține evidența activării comitetului și de a monitoriza implementarea măsurilor stabilite, aceasta fiind structura abilitată de lege.
Odată cu apariția focarului la Satu Mare au fost declanșate toate măsurile prevăzute în planul de contingență, una dintre ele fiind și aceea referitoare la restricționarea circulației animalelor, mărturie stând notele de serviciu ale ANSVSA.
Restricționarea circulației animalelor
Conform protocoalelor încheiate între ANSVSA și Inspectoratul General de Poliție, au fost organizate acțiuni care să descurajeze mișcarea necontrolată a animalelor.
În cazul vânzării animalelor în târguri, au fost emise note de serviciu de către ANSVSA, care au fost comunicate în paralel DSV-urilor, precum și prefecturilor, ca o măsură suplimentară de prevenire și de combatere a răspândirii virusului.
ANSVSA a interzis organizarea de târguri și evenimente cu vânzare de animale pe întreg teritoriul României.
Sunt stabilite proceduri foarte clare pentru derogările care se acordă, conform Deciziei nr. 709 cu privire la stabilirea unor trasee clare, înainte de efectuarea transporturilor de animale, cu privire la dezinfecția mijloacelor de transport, atât la origine, cât și la destinație, precum și cu privire la avizele interjudețene care au fost date atât de către direcția sanitară veterinară de unde pleacă transportul de porci, cât și cea din județul unde ajunge transportul.
De asemenea, sunt respectate cu strictețe măsurile referitoare la transportul porcilor din zonele de supraveghere și protecție prevăzute de directivă.
## Măsurile de control la frontieră
Controalele la punctele de inspecție de la frontieră au fost realizate cu intensitate începând din anul 2014 de către personalul aflat în subordinea ANSVSA. În paralel, a fost solicitat sprijinul și celorlalte structuri cu atribuții în domeniu, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și Autoritatea Vamală, astfel încât să asigurăm o prevenție mai bună și să se descurajeze traficul cu produse alimentare din bagajul
călătorilor provenite din țările în care este prezent virusul pestei porcine africane.
Începând cu data de 4 august 2017 s-a dispus afișarea suplimentară, cu bannere la fiecare punct de trecere al frontierei – poate s-au văzut aceste bannere –, alături de afișajul existent cu privire la riscul pestei porcine și interzicerea introducerii de carne și produse din carne provenite din zonele unde evoluează această boală.
Au fost intensificate controalele la punctele de frontieră, realizate fie de cel care vă vorbește, fie de președintele sau stafful ANSVSA.
Totodată, în anul 2017, după apariția primului caz din Cehia, Autoritatea Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a dispus organizarea de controale la nivel național pentru verificarea modului de colectare, depozitare și neutralizare a deșeurilor din benzinării, gări, autogări, parcări, aerogări, porturi și altele.
Se precizează în moțiune că a fost o presiune pentru a se emite Ordinul nr. 300 și Ordinul nr. 20.
Stimați parlamentari,
Ordinul nr. 300/2017 pentru stabilirea tipurilor și dimensiunilor exploatațiilor de creștere a suinelor pe teritoriul României este un act normativ care trebuia elaborat și aprobat, fiind prevăzut ca obligație a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în aplicarea atribuțiilor de funcționare.
Acest ordin este primul de acest fel, care stabilește categoriile clare de exploatații și le diferențiază în funcție de numărul de capete de porci. Nu face referire la măsuri de biosecuritate și a fost dat în conformitate cu prevederile legale. Ordinul este emis de către minister, semnat și asumat de către ministrul agriculturii.
Nu pot înțelege cum Petre Daea, ministru, făcea presiuni la Petre Daea, tot ministru, să semneze acest ordin?!
Ordinul respectiv a fost elaborat în urma discutării cu toți factorii implicați, asociații profesionale și fermieri, deopotrivă, și a ținut cont de prevederile legislației europene și naționale, precum și de modul de organizare a sectorului zootehnic.
Apariția acestui ordin a dus la clarificarea funcționării sectorului de creștere a suinelor, ulterior fiind elaborat în comun cu ANSVSA. Ordinul nr. 20/2018, care stabilește condițiile de biosecuritate pe trei niveluri, ce trebuie respectate de către toți crescătorii de porci din România, indiferent că sunt persoane fizice sau juridice.
În cazul creșterii porcilor în gospodăriile populației, ordinul comun impune cerințe suplimentare de biosecuritate față de cele stipulate în Hotărârea de Guvern nr. 830.
Inspecții în exploatațiile de animale
Inspecțiile de stat se realizează fără întrerupere, încă din anul 2011, când România a redeschis comerțul cu carne de porc pe piața comunitară. Aceste inspecții se derulează și în prezent în România, conform Programului național de monitorizare, supraveghere și combatere a bolilor, aprobat conform legislației, sub conducerea directă și nemijlocită a Autorității Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.
Medicii veterinari fac astăzi, în România, acțiuni de inspecție, cu ocazia efectuării vaccinărilor, tuberculinărilor, prelevărilor de sânge și a celorlalte activități de diagnostic.
Pentru cunoaștere și bună înțelegere, vă fac precizarea că inspecțiile veterinare se realizează de către medicii veterinari oficiali, funcționari publici, angajați ai DSV-urilor,
ele stând la baza derulării operațiunilor de export și comerț intracomunitar cu carne de porc în România.
Politici în domeniul cinegetic
Comisia Europeană a organizat evenimente la care au participat, în județul Brașov, reprezentanți ai fondurilor de vânătoare, precum și reprezentanții asociațiilor de vânători.
Au fost operate modificări ale legislației în domeniul vânătorii și al posibilității realizării acțiunilor de vânătoare, cu scopul prevenirii răspândirii virusului pestei porcine africane, acțiuni realizate încă din martie 2017.
În august 2017 s-a modificat Programul național de supraveghere, prevenire și control al pestei porcine africane, fiind introduse noi prevederi cu privire la acțiunile de monitorizare și colectare a cadavrelor de porci mistreți identificate în ariile naturale protejate.
Și mai devreme, dacă ați urmărit și dacă interesul v-a mânat spre cunoașterea și prelucrarea cum se cuvine a informațiilor pe care noi le-am transmis, puteați vedea data respectivă și luna în care au avut loc aceste acțiuni și cum s-au consemnat ele în acte normative în cadrul ministerului sau în cadrul Guvernului.
Prin intermediul autorității române Biosfera „Delta Dunării”, Autoritatea Națională de Protecție a Mediului și administratorii ariilor naturale protejate, se asigură sprijin logistic pentru acțiunile de prevenire a migrației porcilor mistreți în afara perimetrelor stabilite de comitetul local de combatere a bolilor.
În planul suplimentar de măsuri există nu mai puțin de 14 măsuri care se referă doar la acțiunile privind diminuarea numărului de mistreți și măsuri de prevenire a pestei porcine, pe această cale, măsuri definite și implementate de către ministerele cu atribuții în domeniu.
Sistemul național de identificare și înregistrare a animalelor
În prezent, aplicația privind identificarea animalelor este funcțională, mărturie stând misiunile de audit efectuate, care nu au semnalat deficiențe în funcționarea sistemului.
Fermierii și medicii veterinari au acces la SNIA și sunt asigurate condițiile care sunt prevăzute de legislația europeană cu privire la asigurarea trasabilității animalelor.
Referitor la despăgubiri
Prin ordinul prefectului se constituie comisia mixtă care evaluează, prin intermediul specialiștilor și al procedurii aprobate, cuantumul sumelor ce vor fi acordate pentru fiecare animal în parte.
Aceste ajutoare sunt gestionate de către ANSVSA, conform legislației în vigoare și prevederilor bugetare, cunoscându-se faptul că ANSVSA este ordonator principal de credite.
Măsuri pentru revitalizarea sectorului de suine: acordarea la timp a subvențiilor, astfel încât producătorii să poată achiziționa materii prime la prețul cel mai bun; adeverințe pentru acordarea de credit; investiții în sectorul de reproducție la suine; se elimină treptat importul de purcei pentru îngrășare.
Pentru prima dată în România – și repet, pentru cunoaștere și ținere minte –, pentru prima dată în România s-a modificat Planul Național de Dezvoltare Rurală și a fost aprobată măsura de bunăstare a animalelor, extrem
de apreciată de cei din sectorul creșterii animalelor. Cred că fermierii cunosc acest lucru.
A fost inițiată o măsură de sprijin suplimentară pentru crescătorii de porci care au fost afectați de acțiunile de combatere a pestei porcine, fiind inițiat un act normativ care acordă o compensație bănească celor cărora li s-au ucis porcii sub greutatea optimă de livrare, respectiv 100 de kilograme.
S-au dispus măsuri de susținere socială a forței de muncă afectate. Muncitorii concediați de la fermele de porci, ca urmare a efectelor pestei porcine, vor beneficia de compensație financiară neimpozabilă, în valoare de 500 de lei, timp de maximum șase luni.
Se acordă sprijin pentru acciza redusă la motorină. Cuantumul sprijinului este de 1,7 lei pe litrul de motorină.
Se acordă sprijin financiar pentru scroafele de reproducție aflate în secțiunea principală a registrului genealogic, de 88 de euro pe cap.
S-a demarat un program național de sprijin al raselor aflate în conservare – Bazna și Mangalița –, care urmărește creșterea numărului de porci din rasele locale, concomitent cu creșterea cantității de carne livrată.
A fost întocmit un program de repopulare a localităților afectate de pesta porcină africană, care se va urmări pentru punerea în aplicare, împreună cu ANSVSA, instituția statului cu atribuții în domeniu.
Beneficiarii măsurilor de susținere din sectorul de creștere a suinelor
Consider că toate politicile publice trebuie să aibă la bază informații relevante, venite de la oamenii de știință, de la specialiștii valoroși din domeniu, de la specialiștii din cercetare, de la cei care au ceva de spus în domeniul lor de activitate.
Nu întâmplător am prezentat structura legală care se ocupă de prevenirea, controlul și eradicarea bolilor în competența grupului special de lucru, constituit din experți.
CNCB a invitat specialiștii în domeniu să expună, prin vocea ANSVSA, măsurile suplimentare care trebuie luate în cazul creșterii suinelor.
Niciodată, dar absolut niciodată grupul național de experți nu a propus interzicerea creșterii porcilor în gospodăriile populației, ca atare nu puteau fi luate măsuri de către nicio entitate care să contravină deciziilor specialiștilor.
Precizez că activitatea de creștere a porcilor din gospodăriile populației va continua și în viitor, cu respectarea condițiilor de biosecuritate. Evident că trebuie să avem în vedere exploatațiile neînregistrate care cresc porci în extravilanul localităților, în ocoale silvice, cantoane CFR.
În anii 2017–2018 s-au desfășurat cinci întruniri ale Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență pe subiectul acesta, din care una în 2017 și patru în 2018.
ANSVSA a comunicat permanent prin intermediul postului național de televiziune TVR 1, precum și prin alte canale mass-media, informând populația cu privire la importanța măsurilor de prevenire a apariției virusului.
În toate județele s-au transmis materiale de informare cu privire la prevenirea, combaterea și eradicarea virusului PPA.
Prin asociațiile profesionale au fost diseminate către fermieri informațiile legate de măsurile care trebuie luate pentru a combate efectele negative produse de virusul pestei porcine africane.
La Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în fiecare zi își desfășoară activitatea o celulă de criză, care nu se substituie altor structuri prevăzute de lege, scopul acesteia fiind eficientizarea acțiunilor legate de combaterea virusului PPA.
Autoritățile locale, prin intermediul comitetului local de combatere a bolilor, sub conducerea prefecților, au întreprins măsuri și acțiuni concrete.
Toate instituțiile statului au fost prezente în derularea acțiunilor concrete legate de prevenirea, combaterea și eradicarea virusului PPA.
Organizațiile nonguvernamentale, prin reprezentanții lor, au fost prezente la luarea deciziilor, în conformitate cu prevederile legale. Monitorizarea desfășurării acțiunilor se realizează de două ori pe zi la Departamentul pentru Situații Speciale de Urgență din Ministerul de Interne.
Alături de aceste acțiuni au fost asigurate toate materialele și produsele necesare pentru dezinfecție, respectându-se hotărârile adoptate de comitetul local de combatere a bolilor.
Toate acțiunile de informare în masă au fost realizate înainte de apariția bolii, dar și în perioada în care aceasta își făcea simțită prezența.
Prefecturile au acționat în regim de urgență, activând comitetele locale de combatere a bolilor. La toate întâlnirile s-au prezentat modalitățile de acțiune în teren.
În permanență s-a ținut legătura cu Comisia Europeană, respectiv cu direcțiile de specialitate ale acesteia.
S-a modificat Hotărârea Guvernului nr. 1.214/2009 pentru despăgubirea crescătorilor de porci afectați și Hotărârea Guvernului nr. 830/2016 privind aprobarea Programului de prevenire, combatere și control al pestei porcine africane, precum și Ordonanța de urgență nr. 20 din 8.03.2017 pentru completarea art. 44 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, precum și pentru modificarea și completarea art. 26 din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006.
Toate structurile implicate în combaterea virusului PPA au acționat zilnic peste opt ore de muncă pe teren, inclusiv sâmbăta și duminica și în sărbătorile legale, fără acordare de concedii de odihnă, urmărindu-se realizarea măsurilor stabilite prin structurile de comandă.
Toate aceste măsuri s-au circumscris Planului de contingență pentru prevenirea, combaterea și eradicarea virusului PPA în România, așa cum a fost aprobat de Comisia Europeană.
Toate structurile centrale, precum și cele locale au acționat pentru prevenirea, combaterea, eradicarea virusului PPA, inclusiv operatorii economici, care au luat măsuri suplimentare de biosecuritate.
Această boală, precum și altele, prin agresivitatea lor, au determinat decidenții la nivel european să întreprindă întâlniri pentru a analiza și a evalua efectele negative socioeconomice produse statelor membre.
Efectele negative produse de boli și dăunători au determinat Comisia Europeană să aloce sume și să realizeze întâlniri la nivelul structurilor de specialitate, pentru a stabili măsuri și acțiuni care, indiferent de țară și zonă, să facă față amenințărilor la care lumea este supusă, prin afectarea
efectivelor de animale și a sănătății oamenilor, indiferent de graniță.
Structurile statului stabilite prin lege – CNSSU, CNCB, CLCB, inclusiv cele locale – au fost activate în baza legii și au acționat în consecință.
Au fost antrenate în acțiunile de prevenire, combatere și eradicare a bolilor toate resursele umane existente în plan local, folosindu-se infrastructura statală și mijlocele de intervenție stabilite prin planul de contingență, ele acționând în consecință.
Structurile europene de specialitate au fost informate la timp și li s-a cerut sprijin pentru menținerea unui status normal al efectivelor de animale, pentru a păstra, astfel, starea de normalitate.
În funcție de situația dată, măsurile luate s-au circumscris obiectivului de prevenire, combatere și eradicare a bolilor.
Comunicarea transfrontalieră și acțiunea comună generată de existența acestor boli au fost o preocupare permanentă a instituțiilor statale. A se revedea întâlnirile la care România a participat, contribuția realizată de instituțiile statului și fondurile alocate pentru desfășurarea acțiunilor stabilite de legislație.
ANSVSA a întreprins și demersuri la Comisia Europeană pentru acordarea de fonduri suplimentare pentru supravegherea, controlul și combaterea pestei porcine, axate pe două direcții: suplimentarea fondurilor acordate deja României prin programele cofinanțate, sume care urmează a fi utilizate pentru plata despăgubirilor proprietarilor de animale afectați, și suplimentarea fondurilor europene alocate Programului de control, supraveghere și eradicare a bolii, consecutiv, extinderea aplicării acestuia de la opt județe, inițial, la întregul teritoriu al țării.
Acțiunile autorităților sunt conjugate și întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid și pentru a împiedica răspândirea bolii, și sunt în conformitate cu prevederile legale europene și naționale. Până la această dată au fost finalizate dosarele de evaluare aferentă despăgubirilor pentru un număr de 6.131 de exploatații, în valoare de 71 de milioane de lei.
Evoluția bolii este în permanență monitorizată prin examene clinice și de laborator, iar zilnic se analizează situația existentă, se aplică și se întreprind acțiuni, în funcție de circumstanțe.
Au fost stinse focarele de pestă porcină africană din localitățile Micula, Bercu Nou și Tășnad, toate din județul Satu Mare.
Am considerat și considerăm că acțiunea comună europeană, și nu numai, la nivel statal și instituțional, este calea pe care trebuie să o urmăm pentru a stopa evoluția bolii. Boală fără vaccin, fără tratament.
În spiritul bunei colaborări, au acționat toate structurile cu responsabilități prevăzute de lege pentru a opri o asemenea molimă, încercare la care este supus sectorul de creștere a suinelor din România.
Bugetul statului a fost rectificat pentru a putea acorda despăgubiri crescătorilor de porci afectați, astfel încât, pe baza unui program de eradicare a bolii, să se repopuleze spațiile destinate creșterii porcilor și să se reia activitățile economice, în urma aplicării măsurilor sanitar-veterinare proiectate și obligatoriu aplicate, în așa fel încât activitatea
de producție să ducă la creșterea efectivelor, la păstrarea normelor de biosecuritate, să se asigure continuarea desfășurării activității în domeniul creșterii suinelor, necesară din punct de vedere economic și social.
Acțiunea comună și interesul manifestat pentru acest domeniu sunt căi de urmat pentru toți.
Iar pentru mine și pentru instituția pe care o reprezint colaborarea cu toate structurile statale constituie modul de operare pe care îl respect și îl promovez.
Vă mulțumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.