Gheorghe Bîrlea

## **Domnul Gheorghe Bîrlea:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea se intitulează „Pledoarie pentru logica dialogului” și v-o dedic dumneavoastră, un liberal pragmatic și cu mult umor intelectual.

## Doamnelor și domnilor,

Societatea românească a fost expusă unor puternice emoții și încercări cu ocazia alegerilor prezidențiale, prin cele două tururi de scrutin din 22 noiembrie și 6 decembrie anul curent.

Era previzibilă de multă vreme încrâncenarea cu care se va duce lupta politică.

Scenariile tactice au contribuit la o polarizare politică fără precedent atât la nivelul partidelor, la nivelul societății civile, cât și al electoratului.

În multe cazuri, declarațiile politice au fost alimentate de pasiuni împinse până la ură, dialogul a fost fracturat, locul unor poziții de principiu a fost luat de declarații bombastice, populiste, de sintagme agresive.

Etica dialogului politic s-a volatilizat, au fost absente, cu premeditare, comportamentele democratice, un nefericit exemplu oferit de unii politicieni cetățenilor chemați la urne, nu puțini dintre ei fiind marcați de interogația personajelor lui Ion Luca Caragiale: „Dar eu cu cine votez?”.

S-a derapat ușor într-un triumfalism electoral minor, actorii declamau, adeseori, o căpiță de vorbe pentru o biată idee.

Inevitabil, ne-am amintit de uimirea unui mare și subtil gânditor referindu-se la câtă energie negativă este capabil românul să investească în bătălia politică, adesea cu rezultate puțin semnificative.

Considerațiile mele par ale unui sceptic intrigat de cantitatea de utopie și de resentimente revărsată în campania care a trecut, o dovadă clară că avem încă un nefericit deficit în ceea ce privește cultura dialogului, respectul pentru diferențe și pentru competiție.

Astăzi, ca om politic, mă număr printre cei declarați învingători, dar această legitimare pe care ne-a oferit-o electoratul mă obligă și mai mult să privesc cu respect spre ceilalți cu care ne-am aflat în confruntarea politică și să afirm, fără echivoc, că împreună avem responsabilitatea dialogului politic pentru a ne recâștiga și consolida prestigiul public în fața celor care ne-au ales.

Victoriile, ca și înfrângerile, trebuie administrate cu înțelepciune. Istoria ne-a dovedit că și înfrângerile sunt purtătoare de noblețe și că, nu de puține ori, victoriile sunt efemere, dar, dacă învingătorii și învinșii în politică privesc cu umilință și respect spre interesul național și al cetățeanului, vor binemerita laude în paginile istoriei. Altfel, căutându-ne scuze și circumstanțe irelevante, riscăm să ne acoperim de insignifianță și penibil.

## Doamnelor și domnilor,

După cum puteți observa, această scurtă declarație politică este premeditat eliberată de conotații politice partizane. Ea își găsește motivarea în convingerile mele intime că, în momente grele pentru comunitatea socială și pentru țară, politica eficientă și demnă de respect trebuie să aibă ca temei logica dialogului, asumată prin declarații de principii și exprimată prin comportamente care să ilustreze atât identitățile noastre doctrinare, cât și disponibilitatea noastră pentru alternative optime, pentru modernizarea societății și instituțiilor statului, menite să consolideze vocația noastră europeană, pentru valorile democrației și statutul nostru de țară europeană.