Gheorghe David

## **Domnul Gheorghe David:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea se intitulează „Bani cheltuiți fără eficiență în sănătate, și nu numai, exemplul Timișoara.”

În urmă cu mai bine de 15 ani, la Timișoara începea construcția din temelii a spitalului municipal.

Pentru o mai corectă înțelegere a importanței unei astfel de investiții în orașul de pe Bega, mă simt dator să fac câteva precizări.

Timișoara este un puternic centru universitar din componența căruia, la ora actuală, fac parte Universitatea de Vest, Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară. Acestora li se adaugă instituțiile de învățământ superior private.

Din datele pe care le am, în rețeaua timișeană, dacă punem la socoteală și Universitatea din Lugoj de învățământ academic, numărul studenților se situează în jurul a 50.000.

La serviciile Spitalului Clinic Județean Timișoara, în care își desfășoară activitatea un important corp medical apreciat prin profesionalismul său, format din cadre universitare, medici specialiști și personal mediu calificat, apelează nu doar populația județului Timiș, ci și foarte mulți bolnavi din județele limitrofe. În afara clădirii principale, construită prin anii ’70, cu o capacitate de circa 700 de paturi, în subordinea sa se mai află alte unități specializate. Din păcate, multe dintre ele sunt găzduite în clădiri vechi, unele fiind construite chiar cu două secole în urmă, total improprii acordării asistenței medicale în condiții conforme cu cerințele actuale ale actului medical performant. Am în vedere aici clinicile de dermatologie, oncologie, oftalmologie, psihiatrie, de boli contagioase și chiar de obstetrică și ginecologie.

Dintr-o astfel de perspectivă privite lucrurile, decizia construirii noii unități spitalicești mi se pare a fi fost bine-venită și alegerea locației, la marginea Timișoarei, pe Calea Torontalului, a fost cât se poate de bine gândită, numai că, după ce a fost adusă la roșu, cum se spune, de cel puțin zece ani lucrările sunt înghețate. Ba mai mult, din câte am aflat, se cheltuiesc anual destui bani pentru conservarea noii clădiri.

Prima întrebare pe care îmi îngădui s-o adresez actualei conduceri a Ministerului Sănătății Publice este: ce a făcut vreme de aproape patru ani de zile pentru ca ceea ce s-a dorit a fi noul spital municipal să se adauge rețelei spitalicești din județul Timiș? După felul în care arată clădirea, răspunsul meu este simplu și categoric: nimic.

Din informațiile pe care le am, unitatea cu pricina a fost proiectată pentru o capacitate de 400 de paturi, la care, firesc, se adaugă spațiile destinate efectuării în cele mai bune condiții a actului medical. Din surse nu neapărat oficiale, dar, oricum, avizate, se fac aprecieri: până a fi adusă la stadiul în care se află acum clădirea, s-au cheltuit în jurul a patru milioane de euro.