Ioan Chelaru

## **Domnul Ioan Chelaru:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia politic„ de ast„zi am intitulat-o îPledoarie pentru o Europ„ cre∫tin„“.

Aduc Ón aten˛ia dumneavoastr„, stima˛i ∫i distin∫i senatori, ast„zi, c‚nd lumea cre∫tin„ s„rb„tore∫te Ómplinirea v‚rstei de 80 de ani a Sf‚ntului P„rinte Benedict al XVI-lea, o problem„ ce trebuia tran∫at„ Ón urm„ cu c‚˛iva ani, teza ca Ón preambulul viitoarei Constitu˛ii pentru Europa s„ fie men˛ionate r„d„cinile iudeo-cre∫tine ale europenilor.

Œn forma sa ini˛ial„, transmis„ spre aprobare statelor membre, tratatul care instituie o Constitu˛ie pentru Europa nu a inclus Ón preambulul s„u niciun fel de men˛iune privind r„d„cinile cre∫tine ale Europei, pe care niciun istoric serios nu le neag„, fiind un element ce nu poate fi neglijat.

Prin aceast„ omisiune s-a voit, de fapt, s„ se exprime un refuz la adresa cre∫tinismului, ca suflet al civiliza˛iei europene ∫i ca una dintre r„d„cinile minunatului copac, Europa. Un refuz ∫i o repugnare motivate de o viziune laicist„ ∫i nereligioas„ a istoriei europene care nu numai c„ nu respect„ istoria, dar contrazice voin˛a cet„˛enilor Europei de ast„zi, voin˛„ al c„rui ecou a fost glasul Papei Ioan Paul al II-lea, care spunea:

îEuropa pe care o am Ón minte este o unitate politic„, mai mult, una spiritual„, Ón care oamenii politici cre∫tini din toate ˛„rile ac˛ioneaz„ Ón cuno∫tin˛„ de cauz„ ∫i caut„ valorile umane care conduc la credin˛„. Aici g„sim b„rba˛i ∫i femei implica˛i Ón descoperirea ∫i aplicarea diferitelor valori umane ∫i spirituale puse Ón slujirea tuturor pentru o Europ„ a omului, pe chipul c„reia s„ str„luceasc„ imaginea lui Dumnezeu.“

Aceast„ pozi˛ie a fost preluat„ de actualul Sf‚nt P„rinte ∫i de Óntreaga lume cre∫tin„ ∫i ea se dore∫te nu un refuz la adresa tratatului constitu˛ional din partea cre∫tinilor, ci un protest, o aten˛ionare care s„ determine cre∫tinii c„tre o mai mare angajare Ón promovarea tratatului, Óntr-un mod cu totul nou, Ónf„ptuind valorile cre∫tine ∫i umane care au Ómbog„˛it istoria Europei. Un cre∫tinism care, tr„it Ón mod profund de cre∫tinii europeni Ón spirit de fraternitate ∫i de colaborare cu alte religii ∫i cu necre∫tinii, poate fi pentru Europa de ast„zi o nou„ for˛„ capabil„ s„ ajute la dep„∫irea crizei.

Nu este vorba de refacerea Europei cre∫tine, deoarece, pentru cre∫tini ca noi, laicitatea, ∫i nu laicismul,

este un caracter al statului ∫i al vie˛ii sociopolitice. Cre∫tinii trebuie s„ combat„ for˛ele de eroziune ∫i dezagregare ce amenin˛„ Europa de ast„zi ∫i s„ a∫eze pe vechiul trunchi european o vitalitate nou„ de care cre∫tinismul a dat dovad„ Ón momentele cele mai grele ale istoriei europene.

Uneori putem fi m‚ndri ∫i mul˛umi˛i de ceea ce realiz„m, alteori, m‚hni˛i ∫i de-a dreptul irita˛i de ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón jur, dar, personal, cred c„, ∫i afirm cu t„rie de la aceast„ tribun„, cre∫tinismul este destinul Europei. Discu˛iile pe tema general prezentat„ au revenit cu putere Ón actualitate ∫i at‚t ∫efi de state, c‚t ∫i capi ai Bisericii Cre∫tine se refer„ zilnic la ea. De aceea mi se pare important ∫i chiar obligatoriu s„ ne exprim„m ∫i noi un punct de vedere chiar Ón mod oficial ∫i chiar Ón cuno∫tin˛a forurilor europene.