Ion Rușeț

## **Domnul Ion Rușeț:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Am intitulat declarația mea politică „Repararea efectelor exploatării resurselor asupra comunităților locale”.

De cele mai multe ori, realitățile triste care afectează ireversibil comunitățile locale aflate departe de centrul țării ajung greu sau nu ajung deloc la cei care pot lua decizii în sensul ameliorării situațiilor grave cu care se confruntă și pentru care nu au nicio vină, dar cu care se confruntă, totuși.

Este și cazul pe care îl aduc la cunoștința dumneavoastră, din județul Gorj, unde zeci de familii așteaptă, cu spaimă, ca locuințele lor să fie îngropate de alunecările de teren. În comunele Mătăsari și Dragotești, al căror relief a fost disecat de exploatarea cărbunelui, fenomenul se repetă din 1996 încoace, și încă previzibil, sub ochii autorităților. De 13 ani încoace, oamenii s-au adresat, pe rând, primăriilor, conducerii exploatărilor miniere, inspectoratelor pentru situații de urgență, conducerii consiliului județean și ministerelor de resort. La fața locului s-au deplasat comisii, au fost analizați factorii de risc și au fost întocmite rapoarte. Specialiștii geologi au redactat sute de pagini cu studii menite să perfecționeze tehnici de investigare pentru prevenirea declanșării altor fenomene similare. Toate concluziile au relevat amplificarea instabilității naturale de existența abatajelor, golurilor subterane, făcându-se simțite efectele odată cu primele fisuri din pereții caselor în anii ’80. Puținele consolidări ale zonelor instabile au fost făcute cu nivelări superficiale, astfel încât gospodăriile au continuat să fie înghițite de pământ, iar pericolul este cu atât mai mare, deoarece în aceste case locuiesc oameni care adorm cu gândul că ar putea fi îngropați de vii până dimineața.

Este nevoie să se ajungă acolo pentru ca cei în măsură să corecteze situația să găsească soluții și faptic, nu numai pe hârtie. Deși toți factorii implicați au fost de acord că alunecările de teren în localitățile în care are loc exploatarea cărbunelui prezintă un grad din ce în ce mai ridicat de risc, nu numai că au fost emise soluții, dar s-a încercat și găsirea oricărui alt vinovat, ca de exemplu lipsa precipitațiilor, care ar fi favorizat tasări de terenuri cu repercusiuni asupra construcțiilor, sau modul defectuos de realizare a caselor.

Procesul evoluției vieții și societății pe care contăm cu toții nu presupune pasarea problemelor, ci evaluarea lor corect și găsirea metodelor pentru rezolvare.

Exploatarea resurselor subsolului, atât de necesare mersului înainte, trebuie făcută cu responsabilitate față de mediu și față de comunitățile locale, iar acolo unde efectele negative s-au produs deja tratarea situațiilor create nu are voie să implice superficialitatea. Nu putem lua decizii politice pentru a schimba mentalități, dar este strict necesar să luăm atitudine față de trenarea în fapt a situațiilor care afectează grav oameni și localități, cu atât mai mult cu cât, în acest caz, prin societățile de exploatare a lignitului, statul român este beneficiarul direct al producției obținute. Instituțiile statului trebuie să-și recapete credibilitatea, fie că este vorba de modul în care tratează cetățenii, fie de repararea pagubelor generate de activitatea lor. Astfel, democrația își pierde tocmai calitățile care o fac dezirabilă: responsabilitatea, apărarea proprietății private, aplicarea consecventă și egală a legii – toate angajamentele pe care timpul în care trăim le testează din ce în ce mai des.