Ion Vărgău

## **Domnul Ion Vărgău:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Declarația mea politică este intitulată „129 de ani de la revenirea Dobrogei la patria mamă România”.

Dobrogea își aniversează pe data de 14 noiembrie unul dintre cele mai importante momente ale istoriei sale: revenirea la patria mamă după Războiul sfânt de Independență.

Așa cum se află ea așezată în vecinătatea Mării și la gurile Dunării, Dobrogea a jucat întotdeauna un rol important în evoluția statului român atât din punct de vedere economic,

cât și strategic. Interesul pentru această regiune a crescut de la jumătatea secolului al XIX-lea, când Dunărea a devenit cea mai importantă arteră economică pentru Europa, iar Dobrogea o zonă de mare interes în sud-estul Europei.

Atunci, la 14 noiembrie 1878, entuziasmul cu care au primit locuitorii Dobrogei vestea că se întorc acasă, la patria mamă, este greu de descris în cuvinte. Rămân numai emoțiile pe care le trăim fiecare dintre noi atunci când ne închinăm cu onoare în fața celor care, cu prețul vieții lor, ne-au adus această bucurie.

Europa întreagă a votat atunci pacea și pentru că românii au știut să reziste cu stoicism patru secole și jumătate sub dominație fără să-și uite tradițiile și obiceiurile, iar Dumnezeu a putut să-i răsplătească pentru efortul lor.

Iată Proclamația domnitorului României către dobrogeni, datată 14 noiembrie 1878:

„Locuitori de orice naționalitate și religie,

Dobrogea, veche posesiune a lui Mircea cel Bătrân, de astăzi face parte din România. Voi de acum atârnați de un stat unde nu voința arbitrară, ci numai legea dezbătută și încuviințată de națiune hotărăște și ocârmuiește.

Cele mai scumpe și mai sfinte bunuri ale omenirii, viața, onoarea și proprietatea, sunt puse sub scutul unei Constituții pe care ne-o râvnesc multe țări străine. Religia voastră, familia voastră, pragul casei voastre vor fi apărate de legile noastre și nimeni nu le va putea lovi fără a-și primi legitima pedeapsă. Armata română, care intră în Dobrogea, nu are altă chemare decât a menține ordinea și modelul de disciplină, de a ocroti pașnica voastră viețuire.

Salutați dar cu iubire Drapelul Român, care va fi pentru voi drapelul libertății, drapelul dreptății și al păcii.

În curând provincia voastră, pe cale constituțională, va primi o organizațiune definitivă care va ține seamă de trebuințele și moravurile voastre, care vor așeza pe temelii statornicia poziției voastre cetățenești.

Iubiți țara la a cărei soartă este lipită de acum și soarta voastră!”

După 129 de ani românii doresc același lucru: viața lor să fie apărată și ocrotită, să simtă că noi, cei care decidem într-un fel sau altul pentru soarta lor, avem un singur scop, să le oferim o viață mai bună și demnă pentru toți.