Ionel Palăr

## **Domnul Ionel Palăr:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte, Stimați colegi,

„Sunteți, domnilor, reprezentanții unui popor care este mândru și poate fi mândru de trecutul său și care trebuie să aibă mare încredere în viitorul său. Nu scădeți rolul pe care el trebuie să-l aibă în lume; fiți cât de modești pentru persoana dumneavoastră, dar nu fiți modești pentru poporul pe care-l reprezentați.”

Aceste vorbe ale lui Ion C. Brătianu, omul care a jucat un rol decisiv în formarea și modernizarea României Mari, capătă, cu siguranță, o rezonanță aparte în acest an încărcat de o simbolistică aparte.

La 100 de ani de la Marea Unire, în acest an centenar, poate ar trebui să ne întrebăm cu toții cine și ce este România astăzi.

Poate ar trebui să avem curajul unei radiografii cinstite a societății românești.

Ar trebui, poate, să ne gândim: mai reprezentăm un popor mândru de trecutul său și care să aibă încredere în viitorul său?

Mă tem că am găsi răspunsuri pe care nu ne-ar plăcea să le auzim.

Mă tem că anul centenar ne-a surprins mai dezbinați, pe fond, ca niciodată.

Mă tem că discrepanțele de dezvoltare dintre regiuni sunt tot mai accentuate și migrația românească nu este doar un simplu semn al globalizării, ci un semnal de revoltă față de ceea ce înseamnă România astăzi.

Stimați colegi,

Cred, asemenea marelui nostru înaintaș, că este de datoria fiecăruia dintre noi, prin deciziile și acțiunile noastre, să-i facem pe români să redevină mândri că aparțin unui popor cu rădăcini, cu un trecut încărcat de glorie și mai ales cu viitor.

Cred că este și de datoria noastră să-i ținem adunați în jurul unor valori românești, al unor simboluri perene, care ne definesc pe noi ca națiune.

Cu toată modestia despre care vorbea Ionel Brătianu, în calitate de președinte al Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului României pentru relația cu UNESCO, alături de colegii mei parlamentari, am această preocupare, pentru ca simbolurile existenței noastre care au căpătat valoare universală să fie recunoscute, promovate și apreciate la adevărata lor valoare.

Pe 16 noiembrie România sărbătorește Ziua Patrimoniului mondial UNESCO, un patrimoniu prețios, deloc de neglijat, la nivel european și mondial.

Bisericile pictate din nordul Moldovei, cetățile dacice din Munții Orăștiei, bisericile de lemn din Maramureș, Mănăstirea Hurezi, satele cu biserici fortificate din Transilvania sau centrul vechi din Sighișoara sunt tot atâtea motive de a ne face mândri că suntem români, dar și de a ne gândi la responsabilitatea pe care o avem pentru a conserva aceste monumente.

Ca stat membru al UNESCO, la care a aderat încă din 1956, România are înscrise în Patrimoniul mondial trei rezervații ale biosferei: Pietrosul Mare, Retezat și Delta Dunării.