Ionel Palăr

## **Domnul Ionel Palăr:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Înainte de toate, vreau să mulțumesc colegilor din Biroul permanent, pentru că au acceptat ca astăzi, chiar dacă nu este ziua de 1 Martie, să putem să discutăm despre Practicile asociate zilei de 1 Martie.

Alocuțiune cu ocazia sărbătorii Practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie – element înscris pe lista reprezentativă a Patrimoniului mondial imaterial ## Stimați colegi,

Anul acesta este pentru prima oară când marcăm Sărbătoarea Mărțișorului ca element de patrimoniu mondial. Este pentru prima dată când vorbim despre Mărțișorul înscris pe lista UNESCO.

În calitate de președinte al Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO, îmi doresc ca tradițiile noastre să fie cunoscute în întreaga lume și consider că a arăta respect pentru datinile românilor este pentru noi, parlamentarii, o datorie morală.

De aceea, vreau să ne reamintim că tradiția de a confecționa și a purta un șnur împletit din două fire, unul alb și unul roșu, ne este transmisă încă din Antichitate și este, în vremurile moderne, asociată zilei de 1 martie.

Acest șnur, pe care noi obișnuim să-l numim mărțișor, era realizat și dăruit de femei membrilor comunității, care îl purtau, la început de primăvară, la gât, la încheietura mâinii, iar mai târziu prins în piept.

Denumit și „marț”, „mărțic” sau „mărțug”, era purtat de la câteva zile până la câteva săptămâni, în funcție de zonă.

Potrivit datelor din Atlasul etnografic al României, mărțișorul a fost răspândit pe tot teritoriul țării, fiind atestat documentar în peste 500 de localități.

Cercetătorii spun că mărțișorul, dincolo de rolul său de împărtășire a bucuriei începutului de primăvară și de dovadă a afecțiunii, era asimilat și cu o funcție protectoare, dar și cu una socială, de solidarizare a membrilor comunității și de recunoaștere a apartenenței la un grup.

Astăzi, mărțișorul este oferit de noi doamnelor și domnișoarelor ca semn al prețuirii pe care le-o purtăm, iar semnificațiile rămân de natură simbolică. Albul continuă să reprezinte puritatea începutului, iar roșul va rămâne un atribut al vitalității, care înseamnă sănătate, frumusețe și iubire.

Chiar dacă unele dintre motivele asociate Mărțișorului se regăsesc și la bulgari, frații noștri moldoveni sau macedoneni, românii și-au creat un stil propriu, care trebuie conservat, promovat și protejat.

## Stimați colegi,

În decembrie 2017 am participat la cea de-a 12-a sesiune a Comitetului Interguvernamental de Salvgardare a Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO, în Republica Coreea, unde am reușit introducerea în selecta listă a Patrimoniului mondial imaterial a dosarului multinațional România, Bulgaria, fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei și Republica Moldova privind Practicile culturale asociate zilei de 1 Martie.