Marian Neacșu

## **Domnul Marian Neacșu:**

Promit că am să mă mulțumesc cu mult mai puțin.

Cred că într-o primă fază eram pregătit să apreciez că după ce am ascultat – prezentată fiind de un coleg de-al nostru din opoziție – poate cea mai slabă moțiune pe care am văzut-o până în momentul acesta, ca conținut, ca subțirime, ca fluiditate a textului, ca problematică abordată, lucrurile prezentate la dezbateri de colegii mei care au vorbit înainte, evident, din considerente de timp, excedând ultima prezentare care a părut o reclamă la Rudotel, am stat să mă gândesc, ascultând și un alt coleg, care era prezent în bancă și care a spus că și Domnia Sa – și nu-l pot judeca că nu înțelege foarte bine ce citește –, după ce a parcurs de vreo două ori moțiunea, de la stânga la dreapta, de la dreapta la stânga, nu a înțeles nimic din ea, și eu îmi recunosc în aceeași măsură neputința, nici eu nu am înțeles mare lucru. Dar am fost tentat, văzând spiritul oniric în care era scrisă, să o tratez în ultimă instanță, datorită conținutului, ca pe un fel de basm.

Și mă gândeam ce titlu ar fi mai potrivit. Dacă judecam după numărul de semnatari, probabil că potrivit ar fi fost, și după trecutul unora, probabil că potrivit ar fi fost „101 dalmațieni”, dar având în vedere tot antecedentele, pentru că ele sunt până la urmă cele mai importante, cred că mai degrabă merită să fie judecată drept „Punguța cu doi bani”, pentru că după ce găinușa pedelistă din PNL s-a dat cocoș pe lângă băieții deștepți din energie oarecare vreme, acum, pe final, s-a gândit că a prins o chestie din zbor – apropo de acesta, fac o paranteză, se pare că din informatorii domnului ministru, informatorul de mâna a doua a fost mai bun decât acela de prima –, s-a gândit ce să facă cu ideea aceea și a început, apreciind că este o mare găselniță, să cotcodăcească și până la urmă a ieșit o mărgică.

Aceasta a fost moțiunea de astăzi, o mărgică mică, pricăjită, inutilă, care, în ultimă instanță, exact cum nu doreau colegii noștri, i-a dat posibilitatea colegului nostru, domnul ministru Tudose, să iasă la rampă. Și el, așa cum îl știm, n-a ratat ocazia.

Vă mulțumesc.