Mihăiță Găină

## **Domnul Mihăiță Găină:**

„Deșertificarea, o problemă stringentă pentru România” Mă prezint astăzi în fața dumneavoastră foarte îngrijorat. Din nefericire, România se confruntă cu încă o problemă stringentă. Aproximativ 40 la sută din suprafața agricolă se află în zone cu risc de deșertificare. Regiunile cele mai expuse sunt sudul Câmpiei Române, Dobrogea și sudul Moldovei.

Deșertificarea este în primul rând o problemă de dezvoltare sustenabilă. Cauzele apariției ei sunt suprarecoltarea, practicile nepotrivite de irigații și despăduririle. Managementul sărăcăcios al pământurilor este rezultatul problemelor socioeconomice pe care fermierii le au, dar care ar putea fi rezolvate. Schimbările climatice pot și ele accelera procesul de deșertificare, însă activitățile umane sunt cauza principală și cea mai distructivă. Supracultivarea epuizează solul. Despăduririle înlătură copacii care susțin solul fertil. Suprapășunarea izlazurilor dezgolește pământul de iarbă. Defrișările exagerate amenință echilibrul ecologic al României, siguranța alimentară și sănătatea populației. Dacă în anul 1900 România avea 18 milioane hectare de pădure, în 1945 erau 9 milioane de hectare, iar în 2013 se ajunsese la doar 6 milioane de hectare împădurite, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică.

Specialiștii afirmă că, până în 2020, terenurile din zece județe din Oltenia, Dobrogea și Banat vor parcurge un proces de uscare. Fenomenul, extrem de grav, este deja vizibil în unele zone din sudul țării, unde pădurile și iarba au fost înlocuite de întinderi mari de nisip. În sudul județului Dolj, la Dăbuleni, Bechet și Desa, există porțiuni în care nisipul formează dune precum în deșert. Numită „Sahara Olteniei”, zona din sudul județului Dolj se transformă încet, dar sigur. Vegetația dispare, iar în loc rămâne nisip. Specialiștii spun că aproximativ o sută de mii de hectare sunt acoperite deja cu nisip.

Conform acestora, fenomenul de deșertificare a căpătat amploare în ultimii ani, în special din cauza condițiilor climatice și a lipsei de precipitații. Doljul este unul dintre județele puternic afectate de deșertificare, fenomen alimentat de secetă și de solul nisipos, dar și de defrișările haotice din ultimii ani. Țăranii din aceste zone au pierdut recolte și bani, așa că au renunțat să mai lucreze pământul. O prognoză realizată de Ministerul Mediului arată că producția de porumb, spre exemplu, se va diminua cu 14% până în 2020 și cu 21% până în 2050. Potrivit ultimelor studii, aproape 400.000 de hectare din suprafața României sunt, la ora actuală, afectate de fenomenul de deșertificare.

Din păcate, se observă o extindere a fenomenului de aridizare și către zonele din est și sud-est. Un studiu privind impactul asupra ecosistemelor agricole și resurselor de apă, realizat de ANM, arată că vegetația specifică din sudul României va migra către nord și zonele mai înalte. Aceasta va fi înlocuită treptat de vegetația aflată la sud de granița României. Studiul pleacă de la premisa că, în condițiile în care emisiile de gaze cu efect de seră (dioxid de carbon, metan) nu sunt stopate, temperaturile vor crește cu circa 5 grade C până la sfârșitul secolului XXI. Potrivit coordonatorului studiului, prof. Vasile Cuculeanu, aceste măriri de temperaturi vor avea impact asupra ecosistemelor agricole.