Stimate domnule președinte al Camerei Deputaților, Stimate domnule ministru delegat,
## Doamnelor și domnilor deputați,
Începând din 5 martie 2014, românii asistă la cea mai slabă reprezentație din cariera actorului Bogdan Dragoș Aurelian Marian-Stanoevici, distribuit de regizorul său politic în rolul de ministru delegat pentru românii de pretutindeni. În semn de dispreț pentru comunitățile românești din afara granițelor, în Guvernul României a fost învestit un om fără o minimă experiență, care nici măcar la jumătate de an de la învestitură nu a înțeles încă de ce se află în Guvern, nici ce fișă a postului are, nici ce ar trebui să facă. Oricât ar mima interesul și implicarea în rezolvarea problemelor diasporei românești, a venit timpul ca actuala putere să realizeze că l-a distribuit pe domnul Bogdan Stanoevici în cel mai trist rol din cariera sa, în care s-a remarcat doar prin minciună, ipocrizie și impostură în relația cu românii de pretutindeni.
Învestitura domnului Stanoevici a fost o greșeală încă de la bun început. A recunoscut-o chiar ministrul, în data de 15 septembrie 2014, povestind unei publicații locale din Maramureș istoria tristă a modului cum a ajuns peste noapte responsabil pentru destinele a milioane de români. Astfel, în vreme ce se afla într-un concediu alături de familie, a primit un telefon din partea unui prieten vechi, care era interesat să-și umple schema de miniștri cu noi forme fără fond: „Am un post de ministru acolo. Te-ar interesa, Bogdane?”, l-ar fi întrebat, conform spuselor ministrului. Fără a se preciza despre ce portofoliu este vorba, fără a i se fi solicitat măcar un CV, o scrisoare de intenție, un proiect, o listă de idei, un program, domnul Stanoevici s-a grăbit să ocupe un post călduț în Guvern pentru simpla sa calitate de a fi un prieten și apropiat al șefului Guvernului.
Până și domnul Stanoevici a stat trei zile să se gândească la ce l-o fi recomandat să sară de pe scenă direct într-un birou de ministru. Deși spune că a trăit 22 de ani în afara țării, la Paris, nu s-a implicat niciodată în activitățile diasporei și nu a dorit să cunoască și să ajute comunitatea românească din Franța sau măcar pe vreun conațional. Nici când locuia
acolo, nici acum. De altfel, la audierea de la învestitura în funcție, domnul ministru nici măcar nu a putut estima câți cetățeni români locuiesc pe pământ francez, care sunt cele mai importante comunități din Hexagon și unde se află acestea, cum, de altfel, nu a fost niciodată în stare, până în prezent, să facă măcar o evaluare numerică aproximativă a celor ale căror interese și drepturi pretinde că le reprezintă și că le apără.
Un ministru care nu-și cunoaște prerogativele nici după șapte luni de mandat.
Probabil că toată lumea ar fi trecut cu vederea aceste aspecte dacă domnul ministru Stanoevici ar fi avut măcar o intenție sau măcar un proiect pentru comunitățile de români din afara granițelor României. Or, constatăm cu toții că, la șapte luni de la numirea domnului Stanoevici în Guvern, performanța sa ministerială este „sublimă, dar lipsește cu desăvârșire”.
Din dorința de a intra în categoria miniștrilor cu performanțe nule și contraperformanțe greu de egalat, domnul Stanoevici s-a angajat să participe și el la competiția la care sunt deja înscriși majoritatea miniștrilor PSD „Sunt incompetent și nu îmi pasă. Îmi bat joc de români – până la capăt”. Pentru că i-am analizat activitatea, noi credem că domnul Stanoevici va prinde cu siguranță podiumul în această competiție, cu distincția „pentru dezinteres total în întreaga activitate”.
Pentru că domnul Stanoevici nu s-a deranjat câtuși de puțin să citească actele normative care-i reglementează prerogativele, permiteți-ne să-i spicuim câteva dintre atribuțiile prevăzute de legi, ordonanțe sau hotărâri. De exemplu, în Hotărârea Guvernului nr. 8/2013 se spune clar că: „În cadrul Ministerului Apărării... – Ministerului de Externe, scuzați-mă – funcționează ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, care coordonează activitățile din domeniul relațiilor cu românii de pretutindeni; (...) îndeplinește atribuțiile domeniului ordonatorului principal de credite al MAE în domeniul relațiilor cu românii de pretutindeni și în principal angajează MAE în raporturile cu terții în domeniul relațiilor cu românii de pretutindeni; inițiază și avizează proiectele de acte normative, respectiv contrasemnează actele normative adoptate potrivit legii, în domeniul relațiilor cu românii de pretutindeni.”
De asemenea, în Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni se stipulează clar și concis atribuțiile domnului ministru Stanoevici. Ca să ne demonstreze că a citit chiar și pe diagonală această lege, domnul ministru Stanoevici ar trebui să ne răspundă imediat la următoarele întrebări:
– Câte acțiuni pentru păstrarea și promovarea identității culturale, lingvistice și religioase a românilor de pretutindeni ați realizat până acum?
– Câte organizații și asociații ale românilor de pretutindeni ați sprijinit?
– Câte acțiuni de inventariere și protejare a bunurilor culturale, a monumentelor istorice, religioase sau culturale aparținând moștenirii românești ați realizat?
– Ce evaluări a făcut pentru a identifica comunitățile vulnerabile sau amenințate aflate în diaspora?
– Ce strategii guvernamentale a elaborat și ce proiecte normative a inițiat pentru românii din afara granițelor țării?
– Ce parteneriate a demarat cu structuri guvernamentale însărcinate cu protecția minorităților și mai ales ce acțiuni a întreprins pentru dezvoltarea instituțiilor mass-mediei destinate românilor de pretutindeni?
Stimați colegi,
Întrebările formulate nu reprezintă decât o parte dintre prerogativele domnului ministru Stanoevici la departamentul pe care îl conduce. Cu toate acestea, știm cu toții răspunsurile la aceste întrebări! Activitatea domnului Stanoevici este nulă. Ori de câte ori este chestionat pe aceste teme se ascunde sub falsul argument că nu este în atribuțiile sale să rezolve aceste probleme.
Domnul ministru Stanoevici nu numai că nu s-a deranjat să inițieze vreun proiect pentru românii din afara frontierelor României, dar nici măcar nu a mișcat un deget ca să continue programele deja bugetate pentru acest an, între care se numără promovarea tradițiilor românești prin festivaluri și serii de spectacole sau demararea unui proiect concret, consistent și vizibil de reînviere și păstrare a limbii române în comunitățile noastre istorice.
Ca să fim corecți, domnul Bogdan Stanoevici a înregistrat și o acțiune notabilă, la Bistrița, în care s-a prăbușit de pe o bancă. Din păcate, nici această ispravă nu i-a aparținut întru totul ministrului, fiind ajutat, ce-i drept, de doi colegi din Guvern, atât să cadă, cât și să se ridice.
Un alt lucru la care se pricepe de minune domnul Stanoevici este plimbatul fără niciun folos pe bani publici. În șapte luni, de când a preluat mandatul, domnul Stanoevici a efectuat 19 deplasări externe perfect inutile, în care s-a întâlnit cu multe persoane, mai puțin cu românii sau reprezentanții lor. 19 deplasări costisitoare, fără niciun rezultat echivoc și concret.
Cine oare nu și-ar fi dorit să viziteze Franța, Spania, Serbia, Italia, Israel, Austria, SUA, Ungaria, Ucraina, Bulgaria, Macedonia, Albania, Grecia, precum și alte locații, bineînțeles, pe banii statului? Astfel, de trei ori pe lună domnul Bogdan Stanoevici și-a făcut bagajul și a plecat la plimbare, cu bilet de business class, cu diurnă în buzunar, cazat la hoteluri scumpe și acompaniat de cohorte de funcționari. Toate acestea au însumat peste 200 de mii de lei, iar rezultatele concrete au lipsit cu desăvârșire. De fapt, eșecul total al activității domnului Stanoevici este recunoscut chiar și de către Domnia Sa. Dacă veți accesa pagina electronică a Departamentului de Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, la secțiunea Acțiuni proprii veți constata că timpul s-a oprit în loc în anul 2013. Fiindcă în anul 2014 activitatea departamentului lipsește cu desăvârșire. Dacă domnul Stanoevici va continua seria de
vacanțe pe banii statului, îi recomandăm să meargă și la Hong Kong, Haiti, Republica Dominicană ori Dakar, ca să nu mai facă eforturi să ascundă sub pretextul vizitelor oficiale satisfacerea propriilor capricii.
Stimați colegi,
Domnul Stanoevici s-a dovedit un mim politic perfect, plimbat pe banii statului la pretinse întâlniri cu reprezentanții românilor din afara granițelor țării, dar de unde, în pozele postate pe rețelele de socializare, ne zâmbesc doar membrii PSD instruiți după aceleași scheme cu care colegii lor fraudează scrutinele din țară.
Revenind, dorim să îl informăm pe domnul Stanoevici – ministrul pe care nu l-am auzit niciodată luând cuvântul în ședințele de guvern – că, deși nu a inițiat niciun proiect, putea măcar să se informeze dacă există proiecte inițiate, pe care să le susțină și cărora să le sprijine adoptarea.
Stimați colegi,
Știm cu toții că în Parlamentul României se află nu una, nu două, nu trei, ci patru inițiative legislative pe care noi, deputații și senatorii trimiși de oameni să le reprezentăm drepturile și interesele, le-am inițiat și susținut pentru a reduce povara taxelor consulare pentru românii din afara granițelor țării. Facem această precizare pentru că, în data de 25 septembrie 2014, prezent într-o emisiune la postul de televiziune apropiat partidului, domnul Stanoevici ne acuză tot pe noi, deputații și senatorii, că nu am făcut nimic pentru rezolvarea uneia dintre cele mai spinoase probleme ale diasporei – nivelul împovărător al taxelor consulare. Da, stimați colegi care formați majoritatea parlamentară și l-ați învestit pe domnul Stanoevici ca ministru! Inclusiv pe dumneavoastră v-a acuzat. În cele șapte luni de mandat, domnul Stanoevici nu a fost măcar curios să afle ce inițiative se află pe rolul legislativ și vizează domeniul său de activitate!
Obișnuit, ce-i drept, cu reflectoarele, domnul Stanoevici s-a hazardat să afirme în fața camerelor de filmat că va reduce taxele consulare. Demersul său ar fi fost lăudabil dacă s-ar fi concretizat, însă, după modelul demagogic al partidului, nu a rămas decât o simplă promisiune!
A început mai devreme campania electorală, iar orice minciună sau promisiune care să-l ajute pe șeful de la Palatul Victoria să ajungă președinte vedem că este permisă! Trebuie să fi fost cel puțin naiv să dai crezare promisiunilor domnului Stanoevici, atâta vreme cât Domnia Sa nu știe nici care este cuantumul taxelor, nici câte taxe trebuie să plătească românii din afara frontierelor și nici cu cât ar trebui să le reducă.
Pentru că Domnia Sa nu s-a deranjat nici măcar să afle numărul și cuantumul taxelor consulare, noi, semnatarii acestei moțiuni, facem un exercițiu didactic cu domnul Stanoevici. Astfel, potrivit Legii nr. 198/2008, serviciile consulare pentru care se percep taxe la misiunile diplomatice și oficii consulare ale României în străinătate sunt, spre exemplu, la Trieste – Italia, în număr de 43, incluzând aici și taxa pentru înscrierea certificatelor de naștere eliberate de
autoritățile străine în actele de stare civilă românești – taxă pe care vă împăunați că o veți elimina și a cărei valoare era, potrivit site-ului Ministerului Afacerilor Externe, la finele lunii septembrie, de 200 de euro.
De asemenea, nici nu înțelege, nici nu face eforturi să priceapă și nici nu se preocupă de problemele reale ale românilor din afara granițelor României. Astfel, singura soluție la problema spinoasă a repatrierii rudelor decedate a fost aceea de a apela la „o chetă” printre prieteni.
Împrumutând același stil populist și demagogic, ministrul Bogdan Stanoevici s-a deprins repede cu minciuna, cu ocolirea adevărului, cu diversiunea ieftină. Domnul Stanoevici vrea să lase impresia că este eficient, că ia parte la viața românilor din afara granițelor când, de fapt, participă la întâlniri sterile, lipsite de orice concluzii sau rezultate menite să schimbe în bine viața românilor din afara granițelor țării.
Strategia sa este una lipsită de imagine, identică cu cea a șefului de la Palatul Victoria, care împânzește presa cu comunicate despre întâlniri cu reprezentanții comunităților românești din afara granițelor, când, de fapt, este vorba despre ședințe de partid la care iau parte militanții din străinătate. Mai mult, domnul Stanoevici aleargă să își facă poze cu personalități care, în afara amabilității de a accepta să fie fotografiate protocolar alături de cei doi, evită să intre într-un dialog cu aceștia. Înainte de a fi prea târziu și de a dezbina total comunitățile din afara granițelor țării, considerăm că se impune ca domnul Stanoevici să se întoarcă la cariera care l-a consacrat, aceea de actor.
Vrând să pară și el util în fața colegilor de partid, domnul Bogdan Stanoevici a preluat în grabă și fără talent rolul de diversionist, aducând în opinia publică tema organizării primului Congres pentru românii de pretutindeni, eveniment pentru care deputaților din comisia de specialitate li s-a spus că nu sunt bani anul acesta. Totuși, resursele necesare au apărut ca din senin când domnul ministru i-a propus prietenului și candidatului PSD la prezidențiale ca acest congres să aibă loc pe 30 noiembrie anul acesta, iar alegerea delegaților să se facă, ce coincidență!, fix în miezul campaniei electorale. Mai mult, încălcând prevederile Legii nr. 299/2007, conform căreia congresul trebuie organizat de către Parlamentul României, din bugetul Camerei Deputaților, ministrul delegat a înfăptuit un abuz în serviciu, substituindu-se instituției prevăzute în actul normativ și elaborând propria metodologie și programul evenimentului, pe care le-a trimis apoi ambasadelor și consulatelor românești. Nu doar că s-a asigurat că selecția delegaților se va suprapune cu campania electorală, dar domnul Stanoevici a prevăzut ca fiecare candidat să-i atașeze, odată cu cererea sa, și liste de susținători care să includă, atenție, date de identificare ale acestora. Oare la ce urmau a fi folosite aceste informații personale ale acelor cetățeni din afara granițelor țării, dacă nu, deloc exclus, la furtul de voturi pentru candidatul PSD? Prins cu mâța în sac de către membrii Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, parlamentari
care au făcut public abuzul ministrului Bogdan Stanoevici, acesta s-a văzut obligat ca, la ultima sa prezență la ședința Comisiei, să retragă metodologia trimisă Parlamentului, anunțând că va face o altă propunere spre analiza parlamentară. Nu a spus însă domnul Stanoevici ce soartă vor avea plicurile depuse deja la consulatele de pe întreg mapamondul de către reprezentanții românilor care doresc să ia parte la congres, cereri ce conțineau listele de susținători cu datele acestora și care, conform protocolului transmis misiunilor diplomatice, trebuiau să ajungă – și cred că au și ajuns o mare parte – la Ministerul Afacerilor Externe.
Până la lămurirea lucrurilor, însă, din păcate, nici în acest an, din cauza politizării excesive, Congresul mondial al românilor de pretutindeni nu va avea loc, în ciuda susținerii și dorinței unanim exprimată de către comunitățile de români din afară și, bineînțeles, a noastră, a celor care semnăm astăzi moțiunea.
Domnul Stanoevici a reușit contraperformanța de a dubla costurile ediției de anul acesta a „Diaspora Estival”, program destinat românilor din afara granițelor țării, deși numărul participanților a fost același, același ca și la data desfășurării similare, anul trecut. Potrivit unui răspuns oficial al MAE, în 2013, întâlnirea organizată la Mangalia a costat 200.650 de lei pentru cazare și pentru masa participanților. Anul acesta, suma a ajuns la 415.000 lei pentru cazare și masă, dar și pentru misterioase „cursuri de training în managementul proiectelor”, organizate, dacă e să luăm în calcul costurile, cu profesori cel puțin de nivelul profesorilor de la Harvard!
Mai mult, cel mai reprezentativ moment al anului pentru românii de pretutindeni a fost transformat într-un congres de vară al PSD, cu 90% din invitați formați pe baza carnetului roșu de partid.
Așadar, prin toate acțiunile sale de până acum, domnul Stanoevici s-a dovedit a fi un actor complet absent din viața românilor din afara țării, atât de absent încât nu a avut reacție publică nici măcar atunci când un număr de 138 de deputați și senatori au depus în Parlamentul României o inițiativă legislativă privind votul prin corespondență. Este vorba despre o lege de care democrația românească are neapărat nevoie, în contextul actual în care milioane de români trăiesc departe de țară.
## Domnule Stanoevici,
## Domnule ministru,
Ca cetățean român și european ar trebui să știți că într-o țară democratică nu trebuie să vorbim doar despre asigurarea dreptului la vot, ci ar trebui să vorbim despre facilitarea și crearea condițiilor de exprimare politică. Ca să vă informăm tot noi despre situația reală a diasporei, formată din cel puțin trei milioane de cetățeni, vă spunem că la ultimele alegeri au fost organizate, cu costuri imense, aproximativ 300 de secții de vot în străinătate. Un calcul simplu ne arată că la fiecare secție de vot ar trebui repartizați peste 10.000 de români, ceea ce înseamnă că în aceste secții ar trebui să voteze 12 alegători pe minut. Un vot la cinci secunde. Ce ați făcut dumneavoastră, domnule ministru
Stanoevici, pentru a facilita acest drept al românilor de a-și exprima votul? Nimic. Ați menținut și pentru alegerile din această toamnă același număr de secții de votare, însă secțiile de votare din comunitățile unde trăiesc foarte mulți români au fost desființate și au fost înființate noi secții de votare în comunități care nu sunt bine reprezentate la nivel numeric. Astfel, în Italia, în comunitatea de la Guidonia, al doilea oraș ca mărime din regiunea Lazio, în care trăiesc 20.000 de români, nu există pentru alegerile prezidențiale nici măcar o secție de votare. La Torino, unde trăiesc 40.000 de români, din două secții de votare care au fost funcționale în 2009 a rămas o singură secție. În schimb, s-a suplimentat numărul secțiilor de votare la Trieste, unde, în loc de o secție de votare, s-au înființat două, în condițiile în care aici nu trăiesc nici măcar 1.500 de români. În regiunea Lazio trăiesc peste 250.000 de români, pe o suprafață de 17.400 kilometri pătrați, iar această comunitate puternică există cu doar opt secții de votare care, în general, sunt localizate în zonele unde nu există comunități importante de români. Au fost, de pildă, înființate secții de votare la Cosenza, în Italia, unde, la ultimele alegeri, au votat doar 60 de români. Au mai fost desființate secțiile de votare de la Torrejón de Ardoz, unde trăiesc 10.000 de români, și de la Girona, unde trăiesc peste 10.000 de români. La fel, în Portugalia nu este deschisă secția de votare de la Setubal, unde se află una dintre cele mai importante comunități de români. În schimb, ați înființat o secție de votare la Vilamoura, unde este o stațiune turistică. La Vilamoura, în luna noiembrie, când au loc alegerile, nu numai că nu există turiști, dar nu există nici cetățeni români care să lucreze în acest domeniu.
Similar, în Statele Unite ale Americii a fost eliminată secția de votare de la Seattle, unde locuiesc aproximativ 25.000 de români, și a fost înființată o secție de vot în Salt Lake City, unde nu sunt mai mult de 1.000 de români.
De asemenea, în Republica Moldova au fost înființate secții de votare în localități unde există o populație majoritară rusofonă, fără cetățenie română.
## Stimați colegi,
Vă rugăm să nu uitați că românii de pretutindeni sprijină economia națională trimițând anual în țară peste 5 miliarde de euro. Ei reprezintă, practic, cel mai mare investitor strategic al României. Pentru acești români adevărați, pentru cauza lor, a celor care simt românește oriunde s-ar afla, cerem adoptarea prezentei moțiuni.
De asemenea, solicităm actualului ministru:
– să refacă actuala strategie națională privind relația cu românii de pretutindeni, în care să includă principalele probleme cu care se confruntă românii din afara granițelor țării, precum și soluțiile pe care le anticipează;
– să facă de urgență propuneri pentru reducerea valorilor taxelor consulare plătite de către cetățenii români;
– să găsească măsuri concrete pentru facilitarea repatrierii corpurilor neînsuflețite ale românilor care și-au pierdut viața în străinătate;
– ca ordonator de credite, să identifice resursele bugetare, să militeze în Guvern pentru susținerea financiară a evenimentelor culturale care definesc identitatea românească în lume;
– să participe la ședințele Parlamentului în care se dezbat inițiative legislative privitoare la românii din afara frontierelor României;
– să nu mai cheltuiască bani publici pentru deplasări de partid sau vacanțe, care nu aduc niciun beneficiu românilor din afara frontierelor României;
– să nu mai politizeze relația cu diaspora și să găsească cele mai bune modalități prin care românii din străinătate să-și poată exercita drepturile constituționale;
– să inițieze o procedură de evaluare serioasă și credibilă a numărului de români care trăiesc în afara granițelor țării și să comunice permanent cu toate comunitățile de români, pentru a-i sprijini și pentru a le oferi întregul suport al ministerului pe care îl coordonează.
Vă mulțumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.