Nicolae Dobrovici-Bacalbașa

## **Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbașa:**

Cred că luarea mea de cuvânt în acest moment este inutilă, deoarece colegul meu de la UDMR a rezumat extrem de clar și extrem de civilizat situația de fapt privind această lege.

Am să caut să fiu și eu clar, fără să am capacitatea de a fi – din motive temperamentale – la fel de civilizat.

Dezbaterea acestei legi este, de fapt, un prilej de extremă fățărnicie politică, aproape o batjocorire a realității din motive politicianiste.

Politica este definită ca arta realului. Învățământul nostru, și învățământul nostru rural, din păcate, este o realitate pe care majoritatea o cunoaștem și preferăm să o ignorăm.

În ceea ce privește concursurile, aici nu mai pot să fiu civilizat, pentru că politica de cadre a colegilor care acum constituie opoziția – și sigur că opoziția asta e foarte comodă când faci parte din vârful de lance al statului paralel, în cadrul dualității realității românești...

Respingerea de la Cotroceni a unei legi, din partea unui om care avea în fișa postului să fie un factor de echilibru între puteri și care a declarat, cu nonșalanță și agresivitate: „Vreau Guvernul meu!”, sigur că reprezintă un lucru care este o sfidare și a logicii, și a bunului-simț, dacă avem memorie istorică.

Vreau să spun că am fost și eu director – nu mi-am dorit, așa a fost, de spital – și imediat am fost chemat, când au venit liberalii, și mi s-a spus, la nivelul autorității supreme a județului, că tot s-a schimbat peste noapte, tot corpul de prefecți. Omul, sigur, jenat, cu privirea în jos – și eram și șeful Reanimării –, își lua niște riscuri, zice: „Bă, pleacă, că altfel îți găsim noi ceva!” Și am plecat.

Și același lucru se întâmplă în învățământ. Numai că în învățământ nu e vorba de șefii Reanimării. Adică acolo s-a executat cu sânge rece. Să nu fim farisei, domnilor!