Cu toate că timpul alocat a fost depășit cu mult, aproape dublu..., îmi cer scuze în fața colegilor, pentru că nu mi-am permis să ne lipsim de această intervenție plină de substanță.
Și acum o să-l rog pe prim-ministru să prezinte în fața Parlamentului răspunsul la solicitările Grupului PNL sau, de fapt, situația economiei românești. **Domnul Mihai Tudose** _– prim-ministrul Guvernului României_ **:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Am să răspund și la unele dintre întrebările puse de colega noastră.
În principiu, ca să fac un studiu comparativ între realizările de la transporturi din orice perioadă și realizările domnului Orban... și vedem cum ieșim...
Domnule președinte, Stimați colegi, Doamnelor și domnilor,
Chiar mulțumesc colegilor de la Partidul Național Liberal – și o spun la modul cel mai serios – pentru oportunitatea acestei dezbateri. Niciodată nu este inoportun să vorbim despre starea economiei românești. Dacă o facem și cu sinceritate, cu atât mai bine.
Este o oportunitate, contrar a ceea ce pot crede unii. Și, de fiecare dată când PSD-ul a fost la guvernare, a adus bunăstare și o economie solidă. Nu o spunem noi, o spun cifrele, doamnă Turcan. Și nu cifrele de la PSD, ci cifrele de la organisme respectate, interne și internaționale.
Creșterea economică de 5,8%, cea mai mare din Uniunea Europeană – mă mir că nu o contestă nimeni –, este cea mai mare creștere din Uniunea Europeană. Dacă asta spune că o economie nu merge, explicați dumneavoastră, vă rog frumos.
Acesta este cel mai bun indicator, deopotrivă, al bunului mers al economiei, al economiei reale, precum și al fezabilității condițiilor economice promovate.
Este evident că prevederile programului nostru de guvernare sunt în consens cu nevoile economiei românești. Economia românească își îmbunătățește eficacitatea și competitivitatea, ceea ce face ca dezvoltarea și creșterea economică ridicată să fie sustenabile.
Creșterea economică asumată și anunțată în proiecția de buget pe acest an a fost de 5,2%. Ne cerem scuze că o vom depăși și va fi o creștere economică mai mare.
În luna iulie numai, investițiile au fost de 2,4 miliarde de lei, dublul mediei lunare din primul semestru și cu 33% mai mari decât luna trecută... luna similară din anul trecut, când erați public la guvernare.
Aceasta este o certitudine că investițiile publice vor contribui și în acest an la creșterea economică.
Este de evidențiat și recordul de după criză al investițiilor străine făcute în economia reală, în noi afaceri sau în dezvoltarea celor existente.
Conform obiectivului pe care ni l-am asumat în programul de guvernare, creșterea economică începe să se resimtă cu adevărat în buzunarele românilor, în nivelul de trai.
Nicolae Liviu Dragnea · 4 septembrie 2017 · monitorul.ai
În această perioadă, câștigul salarial mediu net din economie, ceea ce rămâne angajaților, s-a majorat cu 15% față de aceeași perioadă din 2016. Câștigul salarial real, cu 14,4%.
Pensia medie de asigurări sociale de stat s-a majorat cu 15% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Sectorul privat a creat mai multe locuri de muncă. În ultimul semestru s-au creat 120.000 de locuri de muncă.
Cele mai multe locuri de muncă s-au creat în industrie, apoi în hoteluri, restaurante, construcții, precum și în comerț. Numărul șomerilor înregistrați a ajuns la cea mai mică cifră de după 1996.
Producția industrială a înregistrat cea mai mare creștere de după criză și una din cele mai ridicate din Uniunea Europeană, locul doi, după Estonia.
În primele șase luni, creșterea producției industriale a fost de 8%, comparativ cu numai 1,3% în aceeași perioadă din 2016.
Este de subliniat o importantă contribuție la creșterea producției industriale care se regăsește în cererea externă. Astăzi, aceasta este un indicator al competitivității industriei românești.
După cum am mai evidențiat și, de altfel, se precizează și în programul de guvernare, acordăm o mare atenție performanțelor sectorului privat, sprijinindu-l, iar rezultatele nu întârzie să apară, în ceea ce privește eficiența și productivitatea.
Majorarea producției industriale, de care am vorbit, cu 8%, s-a realizat în condițiile unei creșteri pronunțate a productivității muncii, cu +6,4%, reflectându-se și ea în competitivitate.
Activitatea de comerț exterior s-a intensificat. În ultimele șase luni, exporturile în statele Uniunii Europene s-au majorat cu 10%. Este un indicator, doamnă...
Agricultura – ca urmare a măsurilor de sprijinire a fermierilor deja implementate, a investițiilor în sistemul de irigații și a facilităților de utilizare a acestui sistem – a adus în acest an producții record, realizări record, care, cu siguranță, vor începe să se vadă în următoarele luni și în indicatorii macroeconomici.
Climatul economic favorabil și încrederea în programul de guvernare s-au reflectat direct și în demografia societăților. Din nou, după 2014, înmatriculările de noi societăți depășesc ieșirile de pe piață, respectiv dizolvările și radierile voluntare.
Indicele de încredere în economia românească, calculat pe bază de sondaj de Comisia Europeană, s-a estimat, în luna august 2017, la 104,9 puncte, mult peste nivelul din aceeași lună din 2016. Aceasta înseamnă o îmbunătățire a încrederii generale în economie, care se va reflecta și în lunile următoare în dezvoltarea afacerilor și în noi investiții străine.
Tot legat de încredere. În luna octombrie, România va găzdui Trade Winds, cea mai mare misiune economică găzduită vreodată de România, cu peste 100 de firme americane. Avem un parteneriat strategic cu Statele Unite, care funcționează foarte bine, pe zona strategică și militară, dar care trebuie consolidat și cu componenta economică.
Eu cred că acele 100 de firme care vin în România sunt conștiente mai bine decât mulți dintre noi de ceea ce înseamnă România ca potențial de dezvoltare, de ceea ce înseamnă România ca oportunitate.
Nu sunt aici să vă aduc aminte de o perioadă a unei guvernări trecute, sunt aici pentru că ați solicitat niște date. V-am prezentat un tablou economic pe scurt, dar, cred, destul de convingător pentru a spulbera orice îndoieli ale opoziției, pentru că înțeleg că majoritatea românilor nu au aceste îndoieli.
Am vorbit de buget. În ceea ce privește creșterea veniturilor bugetare, se văd primele rezultate. În primele șapte luni ale acestui an, doamnă președinte, veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 141,2 miliarde de lei, reprezentând 17,3% din PIB, au fost cu 9% mai mari în termeni nominali față de aceeași perioadă a anului precedent. Acest lucru se datorează, evident, și eficientizării acțiunilor ANAF, și unei mai bune colectări, și programului de guvernare, în general.
Toate măsurile adoptate în plan bugetar și fiscal au ținut cont de angajamentele externe ale României care privesc menținerea indicatorilor economici, inclusiv obiectivul asumat ca stat membru al Uniunii Europene, de limitare a deficitului bugetar la 3%.
Absorbția fondurilor europene: știți foarte bine, ne-am angajat în programul de guvernare la o cifră de 5,2 miliarde de euro. Prognoza este că o vom depăși, dacă continuăm în ritmul acesta.
Am deblocat toate autoritățile de management.
În ceea ce privește fondurile pentru agricultură, la începutul anului am fost campionii Europei, epuizând toate
fondurile pe anul acesta în primele două luni. Este fără dubiu această situație.
S-au implementat deja: programul Start-up Nation, pentru stimularea înființării întreprinderilor mici și mijlocii, Programul de susținere a internaționalizării operatorilor economici români, Programul de dezvoltare a activității de comercializare a produselor și a serviciilor de piață, Programul național multianual de microindustrializare.
S-au înființat agenții pentru întreprinderi mici și mijlocii, atrageri de investiții și promovarea exportului, care au un rol activ în implementarea programelor naționale ale Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.
S-a aprobat în Guvern proiectul Legii prevenției sau prevenirii – dumneavoastră veți decide care va fi titlul exact –, care pune accentul asupra remedierii și educării contribuabililor, nu asupra măsurilor punitive.
Avem în vedere – și tot cu sprijinul dumneavoastră, al Parlamentului, nu printr-un proiect de lege sau prin ordonanță de Guvern – înființarea unei case de comerț a României, o companie de stat care să integreze produsele de la micii producători; Legea parteneriatului public-privat, tot în Parlament, probabil până la sfârșitul acestei luni.
Aș mai menționa că, pe lângă aceste măsuri, avem în vedere și asigurarea forței de muncă necesare pentru locurile de muncă nou-create, o mai bună corelare a curriculei educaționale cu nevoile actuale ale pieței de muncă.
Proiectul Legii bugetului de stat va fi elaborat și transmis în timp Parlamentului, în luna noiembrie, pentru a începe anul viitor cu bugetul aprobat.
Doamnelor și domnilor,
Pentru a răspunde, la acest moment, câtorva dintre întrebări, am să vă spun că deficitul la 8 luni este de minus 0,77, față de asumatul de minus 2,95. Nu știu de unde ați scos cifrele. Poate din altă țară...
Datoria publică este de 37%, cea mai mică..., pe locul trei la premianți în Uniunea Europeană, marja maximă fiind de 60%.
Pilonul II: am declarat cu toții că nu ne atingem de el. Banii rămân acolo.
Manualele de clasa a V-a... Mă bucur că aveți o îngrijorare. O parte dintre nebuniile pe care Ministerul Educației este obligat să le implementeze au fost stabilite anul trecut, inclusiv celebrul manual de sport. Vă mulțumim, pe această cale, și pentru acest lucru.
O comparație cu anul trecut? Este sublimă. Acum vorbiți de manualele de clasa a V-a. Anul trecut nu vorbeați de niciun manual, fiindcă nu era gata niciunul. Dar nu v-am auzit.
Comparația „Cuc–Orban” este inutilă, fiindcă nu poți să compari ceva cu zero.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.