Monitorul Oficial·Partea II·19 martie 2007
other · adoptat
Nicolae Popa
Alocu˛iuni cu prilejul Zilei Interna˛ionale a Femeii — 8 Martie
Discurs
## **Domnul Nicolae Popa:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor deputat, Doamnelor invitate,
Domnilor, mai t‚rziu, pentru c„ ast„zi este ziua lor. Spunea domnul pre∫edinte c„ ast„zi ar trebui s„ vorbeasc„ de la acest microfon doar femeile.
Eu cred c„ ar trebui s„ vorbeasc„ ∫i b„rba˛ii, pentru c„, ast„zi, ei pot aprecia frumosul, pot fi sim˛itori ∫i emo˛ionan˛i pentru aceast„ zi ∫i pot recunoa∫te valoarea acolo unde este ea.
Œn aceast„ minunat„ zi de 8 Martie exist„ o rev„rsare de bucurie ∫i str„lucire, a∫a cum pe crengi Óncepe s„ pogoare verdele rotunjit Ón muguri ∫i apoi Ón floare, deopotriv„ Ón zori ∫i dimine˛i, Ón amiaz„ ∫i Ónserare, mereu hr„nindu-ne cu lumina ei f„r„ sf‚r∫it. ™i aceast„ rev„rsare este chipul femeii. Aceast„ albie, Ón care pre˛uirea, recuno∫tin˛a ∫i aleasa noastr„ demnitate Óncheag„ o aur„ aparte, luat„ ca minune a lumii, pe care Ónsu∫i bunul Dumnezeu a f„urit-o pe p„m‚nt spre a-l bucura ∫i lumina, ∫i ea poart„ un nume ∫i un prenume, ca sum„ a tuturor genera˛iilor, ca mam„, so˛ie, coleg„ ∫i prieten„.
Ea a perpetuat de-a lungul ∫i de-a latul istoriei seva unei semin˛e mirabile ∫i pl„m„de∫te ∫i va pl„m„di pe M„ria Sa Pruncul, Ónsu∫i esen˛a existen˛ei noastre pe p„m‚nt, pentru c„ ea ˛ine Ón palme r„s„ritul nostru de soare cu cele dou„ bra˛e ale lui, ziua ∫i noaptea, pentru a le retransmite flac„ra de veghe la hotare, cariatide ale doinei, dorului, sev„ a limbii rom‚ne.
Nicic‚nd ∫i niciunde nu exist„ o zi mai Ónc„rcat„ de prim„var„ ca 8 Martie, segment mirific, f„r„ egal, fiin˛„ f„r„ asem„nare — femeia.
Femeia Óns„∫i este o societate Ón care verbul a na∫te Ónseamn„ mereu respira˛ia noastr„ individual„ ∫i comun„ spre eternitate. Sufletul femeii este un ocean plin de tain„, de griji ∫i de fr„m‚nt„ri, pe care de multe ori nu le Ón˛elegem.
Imagina˛i-v„, doamnele mele, o gr„din„ de pomi fructiferi, care nu ar Ónflori ∫i nu ar da roade niciodat„. Aceasta ar fi via˛a f„r„ cuv‚ntul femeie. De aici decurg toate.
Femeia este, prin na∫tere, Óns„∫i Óntruchiparea Dumnezeirii, este Óngem„narea visurilor noastre de zi ∫i noapte, este o altfel de minune a lumii de care depind bun„starea, pacea, echilibrul ∫i chiar universul nostru.
Nu exagerez c‚nd spun c„ femeile noastre sunt cele mai de∫tepte, frumoase, harnice ∫i modeste din lume. Un popor cu femei de valoarea rom‚ncelor, care r„m‚n, totu∫i, modeste ∫i devotate, ar trebui s„ fie mult mai mult con∫tient de valoarea pe care o de˛ine.
Femeia reprezint„ depozitar a tradi˛iei, Ón˛elepciunii ∫i moralit„˛ii Ón societate, iar semnul egalit„˛ii Óntre noi ∫i ele trebuie s„ fie un laitmotiv al dezvolt„rii ∫i continuit„˛ii poporului rom‚n. Ca ∫i ˛„ranul, care Ón descrierea Alexandrei Cantacuzino este îun filozof lini∫tit ∫i cuminte“, femeia rom‚nc„ se remarc„ printr-o vitalitate neuzat„ ∫i printr-un suflet nepervertit. îRom‚nca“, mai spunea Alexandra Cantacuzino, îeste bl‚nd„, cucernic„, cinstit„ ∫i harnic„“.