Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·9 martie 2002
other · respins
Nicolae V„c„roiu
™edinþa solemn„ pentru depunerea de c„tre senatori a jur„m‚ntului de credinþ„ faþ„ deþar„∫i popor
Discurs
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Stimaþi colegi, am vrut s„ particip la aceast„ dezbatere, am avut o problem„ de rezolvat ∫i am venit c‚t se poate de repede. Am ascultat o mare parte din argumentele legate de susþinerea acestui amendament.
Doresc s„ v„ spun c‚teva lucruri ∫i Ón calitatea pe care am avut-o de prim-ministru ∫i de vicepre∫edinte al Consiliului Suprem de Ap„rare a Þ„rii, cred c„ facem o mare gre∫eal„. Œncerc„m s„ introducem Ón Consiliul Suprem de Ap„rare a Þ„rii o instituþie a administraþiei centrale care þine de Executiv, deci factorii de decizie, de decizie colectiv„, Ón final, la nivelul Parlamentului, Senat, Camera Deputaþilor. Lucrurile devin extrem de complicate. De ce? Pentru c„ Consiliul Suprem de Ap„rare a Þ„rii, de regul„, atunci c‚nd ia decizii majore, se adreseaz„ Parlamentului. Imaginaþi-v„, cei doi pre∫edinþi prezenþi Ón Consiliul Suprem de Ap„rare a Þ„rii Ó∫i dau votul Ón Consiliul Suprem de Ap„rare a Þ„rii, iar c‚nd venim Ón Parlament, Parlamentul — cum s„ spun? — contest„ votul pe care l-au dat cei doi pre∫edinþi. Deci lucrurile devin chiar delicate.
Noi suntem organul cel mai reprezentativ al þ„rii ∫i lu„m decizia final„, cu votul nostru. Nu putem ca, printr-un reprezentant al Senatului sau al Camerei Deputaþilor, s„ particip„m la o astfel de decizie, s„ spunem, discut„m Strategia de ap„rare a þ„rii, care vine Ón Parlament, face obiectul unei dezbateri, prin comisiile noastre de specialitate, ∫i acolo, Ón Consiliul Suprem de Ap„rare a Þ„rii, exist„ deja dat un vot al celor doi pre∫edinþi. Œn numele cui? Œn numele Parlamentului? Atunci, mai venim la Parlament?
Deci v„ rog s„ reþineþi c„ trebuie s„ ne p„str„m, conform atribuþiilor Constituþiei, libertatea noastr„ de
exprimare, prin dezbateri Ón comisii, asupra unui proiect de lege, asupra unei decizii, asupra unei strategii, care este trimis„ Parlamentului.
Aici nu este vorba de nici un fel de orgolii. Luaþi exemplul marii majorit„þi a þ„rii: exist„ aceast„ separaþie a instituþiilor care aparþin de Executiv — ∫i sunt Ón coordonarea fie a pre∫edintelui Rom‚niei, fie a primului-ministru, ∫i Legislativul, care este organul, a∫ spune, hot„r‚tor Ón luarea deciziilor majore.
Œn ceea ce prive∫te celelalte probleme care fac obiectul dezbaterii Ón Consiliul Suprem de Ap„rare a Þ„rii, diferite inform„ri pe diferite teme, legat de siguranþa naþional„, fie c„ este vorba de Serviciul Rom‚n de Informaþii, Serviciul de Telecomunicaþii Speciale sau Serviciul de Informaþii Externe, aceste informaþii, Ón rezumat, se trimit celor doi pre∫edinþi, Senat — Camera Deputaþilor, pentru a fi la curent cu tot ce se Ónt‚mpl„ acolo. Dar ap„rem Óntr-o situaþie destul de delicat„, repet. Ne d„m un vot Ón Consiliul Suprem de Ap„rare a Þ„rii, intr„m Ón dezbatere ∫i votul nostru este anulat de decizia plenului Senatului sau al Camerei Deputaþilor.
Deci eu nu vreau s„ extind, s-au adus aici argumente ∫i cred c„ argumentul domnului senator Ion Predescu a fost extrem de concludent. Nu facem un Consiliu Suprem de Ap„rare a Þ„rii unde s„ invit„m toate — eu ∫tiu? — conducerile din instituþiile statului, pentru c„ atunci nu mai avem de-a face cu un nucleu care ia anumite decizii pe baza informaþiilor primite, pe baza acestor decizii emit acte juridice care, dup„ aceea, sunt supuse spre aprobare, spre ratificare de c„tre Senat ∫i Camera Deputaþilor.