Îl invit la microfon pe domnul ministru Eugen Teodorovici. Vă rog, domnule ministru.
## **Domnul Eugen Orlando Teodorovici** – _ministrul_
_fondurilor europene_ **:**
Domnule președinte, Stimați colegi,
În luna iunie 2014 răspundeam, în Senat, unei moțiuni prin care Guvernului Ponta i se cerea să scrie după dictare.
Acum sunt chemat în fața dumneavoastră pentru a discuta despre alegorie și simbol.
Acum, m-am angajat – de fapt, atunci – că la sfârșitul anului 2014 vom avea: Acord de parteneriat semnat, facturi de cel puțin 3,5 miliarde de euro trimise la Comisia Europeană, programele operaționale pe care le gestionez aprobate de Comisia Europeană și reforme finalizate și un sistem eficient și performant.
Aceste angajamente au devenit realitate și am sperat că, de la această dată, noua moțiune depusă de PNL va porni de la această realitate – de la probleme concrete și propuneri concrete.
Din nou, ați venit cu un discurs sau, poate, mai mult decât atât, cu o poveste.
Stimați colegi,
De această dată trebuie însă să recunosc că sunt de acord cu această poveste. Desigur, fondurile europene se află între Făt-Frumos și fata morgana, adică între guvernarea PSD și Programul de guvernare PNL 2015.
Dar, pentru a ilustra povestea reală, vă propun să trecem la fapte și date concrete.
Doamnelor și domnilor deputați,
Colegii din Partidul Național Liberal ne întreabă: câți bani va pierde România din bugetul Uniunii Europene 2007–2013?
Ce soluții avem pentru creșterea absorbției?
Ce soluții avem pentru a reforma sistemul și care este privirea noastră spre viitor?
„Evitați să precizați câte miliarde de euro vom pierde din bugetul 2007–2013”, spuneți dumneavoastră în primul paragraf al moțiunii.
Greșiți când vă referiți la viitor. Nu vorbim despre banii pe care România îi va pierde din alocarea actuală. Vorbim despre faptul că România deja pierduse, în 2012, acești bani. Și țin să vă reamintesc că Programul de guvernare al Guvernului Ponta a pornit cu șansa unei rate de absorbție maxime în intervalul 50–80%.
Acum, rata de absorbție curentă este de aproximativ 53%. Practic, ne-am atins ținta minimală cu un an în avans, iar șansele reale de a atinge pragul maximal din Programul de guvernare sunt demonstrate matematic.
Anul trecut, în ultimele șase luni, am avut o creștere medie cu 2,5% pe lună, care, aplicată la perioada rămasă din anul 2015, va conduce la o rată de absorbție de aproximativ 80% la finalul anului 2015, mai ales dacă ținem cont de faptul că nu mai avem o constrângere de timp cu privire la termenul de transmitere a declarațiilor de cheltuieli la Comisia Europeană.
Nu trebuie să inventezi rata de absorbție curentă doar ca să raportezi facil creșteri, este rezultatul analizei dumneavoastră, și menționați „jocul cu plastilina” și „atitudinea elastică”.
Rata de absorbție curentă nu este un „joc”, ci un indicator al efortului uriaș depus de toți actorii din sistem – instituții publice, beneficiari, contractori – pentru a realiza proiecte, a face plăți și a trimite declarații de cheltuieli la Comisia Europeană.
Consider în continuare că acesta trebuie să rămână indicatorul activității noastre, în timp ce sumele returnate de Comisie la bugetul de stat sunt, de asemenea, importante, din rațiuni bugetare și contabile.
Aș dori să vă reamintesc că ratele de absorbție PHARE și ISPA au fost stabilite pe baza sumelor declarate la Comisie, iar acum, la trei sau patru ani de zile de la închiderea programelor, se fac, conform procedurilor europene, transferurile finale între conturi. Cu atât mai mult acest indicator este important anul acesta, când rata de absorbție va fi dată de ultima factură plătită în 31 decembrie 2015.
Prin urmare, fac un apel la rigoare, la eliminarea reformelor emfatice sau tendențioase, astfel încât munca noastră, a celor care am contribuit la fiecare procent realizat, să fie tratată cu respectul cuvenit. Și poate, în acest fel, la următoarea moțiune vom trece de la conceptul „jocul cu plastilina” la „jocul cu mărgele de sticlă”, iar de la _deus ex machina_ la _magister ludi._ Și pentru că acest lucru ar presupune, într-adevăr, a avea viziune – și nu numai politică –, țin să mărturisesc că am aplicat, întotdeauna, un principiu celebru: problema pe care o au oamenii nu este că țintesc prea sus și eșuează, ci că țintesc prea jos și reușesc.
În concluzie, da, îmi voi propune întotdeauna cât mai mult și, implicit, și o rată de absorbție maximă; de ce nu 90 sau poate chiar 100%? Iar, din câte îmi amintesc, acesta a fost și mesajul și pe care l-a adresat Președintele României, în data de 9 februarie, în Parlament, când a subliniat că așteptările mari pot duce la rezultate mari; atunci când oamenii ne privesc cu atenție și cu speranță, avem toate motivele să fim mai mobilizați și mai responsabili.
## Stimați colegi,
A doua preocupare este față de soluțiile pe care le promovăm, numite în textul moțiunii „metode de driblare a absorbției reale, în speță, proiectele retrospective și fazarea, această formă de milă prezentată cu neverosimilă mândrie drept un succes personal al domnului Teodorovici”.
Vă invit să deschidem cu toții proiectul de program de guvernare al Partidului Național Liberal, guvernarea liberală a României, proiect 2015, capitolul IV.3, pagina 79, unde, surpriză!, vom găsi măsuri prioritare pe termen scurt, precum: valorificarea maximală a mecanismului asistenței retroactive, privind identificarea unor proiecte de investiții finalizate sau aflate în curs de finalizare; etapizarea sau fazarea proiectelor aflate în curs de finalizare.
Paradoxul este dublu: în primul rând, textul moțiunii contestă însăși viziunea PNL din proiectul de program de guvernare; în al doilea rând, proiectul de program de guvernare PNL preia, în integralitate, acțiunile asumate și promovate de guvernarea PSD.
## Doamnelor și domnilor deputați,
Revin la convingerea de la începutul alocuțiunii mele, fondurile europene se află între Făt-Frumos și fata morgana.
Programul de guvernare PNL 2015 este fata morgana, distorsionând prezentul în viitor și proiectând realitatea pe care noi o construim în obiectivele unei noi politici și ale unei noi guvernări.
Rămâne să decidem, pe baza realității, cine este Făt-Frumos. Conform dicționarului, este un erou, întrunind calități pozitive esențiale, principalul adversar al forțelor răului, asupra cărora triumfă întotdeauna și este supus unor încercări care depășesc capacitatea omului normal și iese mereu biruitor.
Fata morgana însă înseamnă a-ți asuma că vei face în viitor ceea ce astăzi a devenit realitate. Vorbim aici despre fapte: contractarea integrală a tuturor proiectelor din lista de rezervă, continuarea relației cu instituțiile financiare internaționale, extinderea aplicării mecanismului de plată, crearea registrului național al operatorilor economici, extinderea bazei de cheltuieli eligibile, preluarea condițiilor de contract FIDIC în legislație, stabilirea mecanismelor de prevenire a conflictelor de interese sau transpunerea în legislația națională a directivelor privind achizițiile publice. Toate acestea reprezintă acțiunile actuale ale guvernării PSD, iar preluarea lor în proiectul PNL, suprapunerea de planuri și distorsionarea percepției asupra realității constituie, într-adevăr, un efect de tip fata morgana.
Iar dacă PNL își asumă un loc în registrul marilor partide politice, cred că astăzi trebuie să lanseze dezbaterea internă pentru restructurarea și reformularea unei viziuni proprii a capitolului IV.3 din Programul de guvernare al PNL.
## Stimați colegi,
Înainte de a trece la solicitările punctuale formulate în finalul moțiunii, mai sunt două aspecte generale pe care aș dori să le punctez, și anume reforma sistemului și privirea noastră spre viitor.
Și subliniez încă o dată că, în iunie 2014, am promis că vom avea, până la sfârșit de an, Acordul de parteneriat semnat, facturi de cel puțin 3,5 miliarde de euro la Comisie, programele operaționale pe care le gestionez aprobate de Comisia Europeană și reforme finalizate, și un sistem eficient și performant.
Toate acestea au fost realizate. Doar pentru Programul Operațional de Infrastructură Mare așteptăm procedura de la nivelul Comisiei, de revizuire a cadrului financiar multianual, aplicabilă tuturor statelor membre.
Sistemul este acum gestionat unitar; s-a asigurat un nivel corespunzător de salarizare pentru toate autoritățile de management și organismele intermediare.
Din nou însă soluțiile pe care guvernarea PSD le aplică deja în realitate sunt reflectate distorsionat în textul moțiunii.
Așadar, trebuie să vă amintesc că avem în curs de pregătire proiecte majore pentru infrastructură, toate programele operaționale au fost subiect al consultării publice extinse, am promovat includerea unei bănci de dezvoltare în mecanismul de finanțare a programelor operaționale, am lansat în consultare primele ghiduri, am realizat metodologia de evaluare a personalului în funcție de performanțe, lucrăm cu ministerele de resort pentru îndeplinirea condiționalităților _ex-ante_ , precum: Planul național de gestionare a deșeurilor, Strategia națională în domeniul achizițiilor publice și altele.
În ceea ce privește reforma în domeniul achizițiilor publice, vă adresez rugămintea ca, înainte de a pregăti o moțiune pe această temă, să verificați informația. Citez din moțiune: „pentru întreaga Uniune a fost nevoie de o directivă; pentru România sunt necesare patru legi”. Menționez că acea directivă înseamnă, în realitate, Directiva nr. 23/2014, Directiva nr. 24/2014 și Directiva nr. 25/2014, care vor fi transpuse în legislația națională prin trei acte distincte, cum este și firesc și cum ne-au confirmat toți partenerii consultați. Al patrulea act normativ va trata distinct subiectul soluționării contestațiilor, tocmai pentru că vrem să asigurăm un cadru distinct și transparent de dezbatere pe acest segment.
Așadar, pe această cale, fac din nou apel la seriozitate și competență, un apel împotriva fetei morgana.
## Stimați colegi,
Moțiunea prezentată astăzi are personaje de poveste. Dar noi nu suntem azi aici să ascultăm povești.
Am sperat că a treia dezbatere în cadrul Parlamentului pe tema fondurilor europene nu va fi un exercițiu de retorică, dar, din păcate, textul moțiunii este simplu pretext de vizibilitate politică.
Vă propun, așadar, să regăsim realitatea, fără a inventa mituri și alegorii, cu respectarea apelului către parteneriat, tocmai pentru a lăsa ceva mai bun în urma noastră.
Și pentru că faptele vorbesc de la sine, voi prezenta succint și răspunsul la cele 10 întrebări din finalul moțiunii.
1. Comisia Europeană nu a suspendat plățile pentru Axa 3 din cadrul POSCCE. Plățile au fost întrerupte temporar, aceasta fiind procedura standard a Comisiei Europene aplicată în cazul efectuării unor verificări suplimentare.
Aceasta nu este o măsură dramatică. Vorbim de o axă în cadrul unui program, datele statistice ne arată că în anul 2011, la nivelul Uniunii Europene, erau întrerupte plățile pentru 76 de programe operaționale.
2. Realizăm evaluarea _ex-ante_ pentru instrumentele financiare, cu sprijinul Fondului european de investiții, rezultatele preliminare ale acesteia fiind larg dezbătute public în anul 2014 cu toți actorii interesați din piață.
Astăzi, vom utiliza capital de risc pentru start-up-uri și spin-off-uri și IMM-uri inovative, împrumuturi cu dobândă subvenționată și partajarea riscului pentru Programul Operațional de Competitivitate, împrumuturi cu dobândă subvenționată și partajarea riscului garanții, finanțări pentru IMM-uri aflate în faza avansată de creștere, în cadrul Programului Operațional Regional, și microcreditarea pentru start-up-uri și self-employment-uri, și instrumentul de garantare pentru Programul Operațional Capital Uman.
În ceea ce privește „Inițiativa pentru IMM-uri”, așa cum am afirmat în mai multe rânduri și poate fi verificat în informările publice furnizate de Comisia Europeană, doar trei state membre, respectiv Spania, Portugalia și Malta, au decis să implementeze acest instrument.
3. Încă din cursul anului 2014 s-a realizat evaluarea preliminară a proiectelor de infrastructură care vor fi fazate. Etapizarea proiectelor este prevăzută încă din 2006 în legislația europeană și reprezintă o măsură uzuală aplicată de statele membre, iar Ghidul Comisiei Europene privind metodologia de fazare a fost revizuit la finalul lunii februarie 2015.
Termenul final în care toate statele membre trebuie să se încadreze este septembrie 2015.
4. Am promovat, începând cu anul 2013, acțiuni în vederea identificării și solicitării la rambursare a tuturor proiectelor cu finanțare națională care îndeplinesc criteriile de eligibilitate stabilite prin programele operaționale 2006–2013.
Deja sunt în curs de aprobare sau aprobate de către Comisia Europeană o serie de proiecte retrospective în domeniul infrastructurii de apă și apă uzată, protecția împotriva inundațiilor, decontaminare de situri și infrastructură rutieră.
În prezent, sunt identificate alte proiecte finanțate din surse naționale, care vor fi evaluate pentru a se verifica încadrarea în regulile de eligibilitate ale programelor operaționale de Mediu și Transport.
5. Planul de măsuri prioritare a fost deja agreat cu serviciile comunitare încă din luna februarie. A fost oficial
trimis Comisiei la începutul lunii martie, acesta fiind deja agreat cu doamna comisar Corina Crețu.
6. Încă din luna ianuarie 2015 au fost publicate, spre consultare publică, proiectele de ghiduri destinate intervențiilor în cercetare, dezvoltare, inovare din cadrul Programului Operațional de Competitivitate, precum și ghidurile aferente intervențiilor dedicate tinerilor din cadrul Programului Operațional Capital Uman.
Pe baza observațiilor formulate de cei interesați și abordând o formulă clară din perspectiva potențialilor beneficiari, aceste ghiduri au fost adaptate și vor fi publicate până la sfârșitul lunii martie anul curent.
În aceeași formulă și la același termen va fi lansat și Ghidul pentru investițiile private în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor.
Îmi exprim convingerea că, prin munca onestă, susținută și transparentă la care faceți referire, le veți analiza și veți formula propuneri concrete în timp util.
7. Programul Operațional Regional a fost trimis la Comisia Europeană în luna august 2014, iar observațiile Comisiei sosind în noiembrie 2014.
Această situație nu este nicidecum singulară, până în prezent doar 50% din programele operaționale aferente politicii de coeziune fiind aprobate de Comisia Europeană.
În plus, subliniem că POR 2014–2020 este cel mai mare program regional gestionat de DG Regio din cadrul Comisiei Europene, fiind un exercițiu extrem de complex și pentru partenerii europeni.
8. Referitor la stadiul condiționalităților _ex-ante_ , precizăm că toate documentele strategice la care faceți referire sunt în consultare publică, în formă finală, pe site-urile ministerelor de linie.
9. După cum știm cu toții, mecanismele de prevenire a conflictului de interese au fost introduse încă din anul 2013, reprezentând una dintre condițiile esențiale pentru a debloca programele suspendate în timpul fostei guvernări.
Și ultimul punct, legat de Mecanismul de interconectare a Europei.
Subliniez că suma alocată României prin acest program pentru sectorul de transport din fondurile de coeziune este de aproximativ 1,23 de miliarde de euro, iar beneficiarii din România, inclusiv cei care s-au asociat cu organizații din alte state, au depus deja 14 proiecte cu o valoare de aproximativ 1,2 miliarde de euro.
Domnule președinte,
Stimați colegi,
Colegii care au semnat moțiunea de astăzi au avut multe întrebări.
Eu nu am venit în fața dumneavoastră cu simple răspunsuri, am venit cu fapte.
Colegii care au semnat moțiunea de astăzi au multe propuneri.
Noi le-am transpus deja în realitate.
Într-adevăr, trăim într-un context în care tendința este aceea de a transfera dezbaterea publică dinspre probleme esențiale înspre subiecte derizorii și uităm să facem deosebirea între interesul național și retorica pur politică.
Cred și subliniez din nou că fondurile europene reprezintă un subiect de interes național, iar miza este dezvoltarea României în următorii 10 ani.
Am demonstrat că ne-am atins obiectivele și o vom face în continuare.
Totodată, cred însă că acum este momentul să demonstrăm că știm să construim, nu doar să dărâmăm, și că România este un stat membru al Uniunii Europene matur și responsabil, nu doar un forum al dezbaterilor derizorii.
Pentru aceasta, fac un apel către colegii liberali, amintindu-le ceea ce spunea cândva Spiru Haret, un reprezentant ilustru al Partidului Național Liberal și al vieții culturale, academice și politice din România: „Este un lucru contrar oricărei morale a trăi cineva în contul unei idei nobile fără a face nimic pentru a o servi.”
Vă mulțumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.