Puiu Ha∫otti

## **Domnul Puiu Ha∫otti:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor,

Pentru ca lucrurile s„ fie clare de la bun Ónceput, vreau s„ v„ informez c„ rostul declara˛iei mele politice de ast„zi este de a spune un nu foarte ap„sat ∫i, implicit, de a respinge categoric documentul adoptat recent, mai precis pe 16 aprilie, de c„tre Adunarea General„ Anual„ a Reprezentan˛ilor Comunit„˛ii Arom‚nilor din Rom‚nia, prin care se anun˛„ c„ se vor face îtoate demersurile necesare, la autorit„˛ile competente, Ón vederea Ónregistr„rii ca minoritate na˛ional„ Ón Rom‚nia a arom‚nilor“.

Da, domnilor colegi, a˛i auzit bine, arom‚nii urmeaz„ s„ devin„ minoritate na˛ional„ Ón Rom‚nia, adic„ Ón statul Ón care comunit„˛ile de arom‚ni din Peninsula Balcanic„ au v„zut, dup„ formarea Rom‚niei moderne, ˛ara, adev„rata lor ˛ar„, ˛ar„ a c„rei existen˛„ ∫i pentru a c„rei prosperitate ace∫ti fra˛i buni ai no∫tri, arom‚nii, erau Ón stare s„ fac„ orice sacrificiu, chiar ∫i sacrificiul suprem.

De altfel, istoria noastr„ na˛ional„ este plin„ de exemple Ón acest sens, care sunt bine cunoscute nu numai speciali∫tilor Ón materie, ci ∫i publicului av‚nd o brum„ de cultur„ na˛ional„, de con∫tiin˛„ na˛ional„.

Nu este cazul ca, aici ∫i acum, s„ ˛in o lec˛ie de istorie, dar m„car c‚teva adev„ruri istorice fundamentale trebuie reamintite, iar cel dint‚i este acesta: arom‚nii cu diversele lor etnonime regionale nu sunt altceva dec‚t rom‚nitatea sud-dun„rean„ ∫i balcanic„, urma∫„ a romanit„˛ii sud-dun„rene ∫i balcanice.

Limba lor este un grai arhaic, ce-i drept, al limbii rom‚ne, o limb„ care nu a mai cunoscut aceea∫i linie evolutiv„ ca ∫i trunchiul etnolingvistic de la nord de Dun„re, din ra˛iuni care ˛in de Ónsu∫i felul Ón care s-a desf„∫urat istoria meleagurilor Ón care ei, arom‚nii, sunt oamenii p„m‚ntului.

Pentru a-l parafraza pe Nicolae Iorga: rom‚nitatea nord-dun„rean„, daco-rom‚nii, cum li se mai spune, a fost separat„ de cea sud-dun„rean„ Ón mileniul migra˛iilor,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 56/3.V.2005 Ón urma a∫ez„rii slavilor Ón Peninsula Balcanic„, fenomen istoric de pe urma c„ruia comunit„˛ile rom‚ne∫ti din aceast„ parte a continentului nostru, purt‚nd, repet, diverse etnonime regionale, dar neÓncerc‚nd s„ fie altceva dec‚t rom‚ni, s-au v„zut nevoite s„ aib„ o evolu˛ie, alta dec‚t a fra˛ilor lor dintre Tisa, Nistru, Dun„re ∫i Marea Neagr„.

Ace∫ti rom‚ni balcanici, numi˛i Ón izvoarele istorice medievale îvlahi“, adic„ exact a∫a cum Ói Ónt‚lnim atesta˛i Ón acelea∫i surse medievale timpurii sau t‚rzii ∫i pe fra˛ii lor de la nord, de pe actualul teritoriu al ˛„rii noastre, vie˛uiau Ón grupuri compacte Ón mai multe zone ale Balcanilor.

O comunitate important„ era Ón Mun˛ii Pindului ∫i Ón ˛inuturile din jur, cunoscute, de altfel, sub numele de Vlahia, ∫i anume: Vlahia Mare, Ón Tesalia, Vlahia Mic„, Ón Etolia ∫i Acarnania, Vlahia de Sus, Ón Epir.