Răzvan Mustea-Șerban

## **Domnul Răzvan Mustea-Șerban:**

Mulțumesc.

Stimate domnule președinte, Stimată doamnă ministru,

Stimați colegi și invitați,

Nu am venit aici să comentez măsurile de reformă pe care actualul ministru al educației dorește să le aplice în domeniu și pe care le susținem, conform parteneriatului politic dintre cele două partide. Pentru că, oricâtă rea-intenție am avea, nu putem judeca un ministru după numai patru luni de activitate.

Putem însă analiza activitatea de patru ani a unui Cabinet și eficiența programelor pe care Executivul PNL s-a făcut că le aplică în acest domeniu.

Constatăm, așadar, că textul așa-zisei moțiuni nu ne convinge deloc că școala românească a evoluat în ultimii patru ani, că acum se respectă standardele europene sau că performanțele din învățământ au crescut.

Mai mult chiar, semnatarii acestui document au omis, cu sau fără intenție, să ne amintească sumedenia de experimente făcute pe programa școlară de un ministru care s-a remarcat doar prin proba de cultură generală dată în fața

unor copii sau prin identificarea cu titlul unei faimoase poezii a lui Ion Heliade Rădulescu, denumită „Sburătorul”.

Cu siguranță că elevii și profesorii sunt cei mai fericiți că au scăpat de un ministru și de un guvern ai cărui membri au dorit cu orice preț să ne arate cât de adevărată este afirmația că ipocrizia este distanța între tine și tine însuți.

Campioni absoluți ai jocului de întrajutorare a clienților politici, denumit „Cine poate irosi mai mulți bani publici la o creștere economică de 8%?”, foștii guvernanți uită că din deficitul record de 5,2% nu au alocat bani școlii românești decât pentru garduri care au costat cât Zidul Chinezesc sau pentru latrine la preț de toalete de Burj Al Arab.

Toate acestea, desigur, pentru ca ministrul constructor să-și arate respectul deosebit față de banul public, dar și pentru profesori, elevi sau părinți.

Colegii dumneavoastră, stimați semnatari ai acestei așa-zise moțiuni, ne-au arătat în toți anii în care au guvernat România că sunt mari admiratori ai domnitorului Ștefan cel Mare. Au împrumutat strategiile de luptă ale marelui domnitor care pârjolea totul în calea turcilor și otrăvea fântânile. Pentru a ne arăta că au „capacitatea să analizeze cu spirit critic evenimentele și procesele istorice și să le aprecieze la justa lor valoare”, am citat aici din textul moțiunii, marii specialiști tăriceni au rafinat aceste strategii și le-au perfecționat într-o așa măsură, încât niciunul dintre succesorii lor să nu mai poată găsi calea unei guvernări coerente.

Este adevărat că sistemul de învățământ poate fi comparat cu o construcție care are nevoie de o fundație trainică și de o succesiune de proceduri clare menite să asigure obținerea unui produs finit, solid și durabil. Fostul ministru-inginer a încercat însă să rezolve problemele școlii cu metode împrumutate din rezistența materialelor, uitând probabil că sistemul în cauză este un sistem viu și într-o permanentă dinamică, ce are la bază acțiunea unor ființe umane caracterizate prin nevoi specifice. Nici măcar doctoratul pe care îl urmează în stabilitatea versanților nu l-a ajutat să oprească alunecarea învățământului românesc pe panta abruptă a instabilității, inechității, ineficienței și irelevanței.