Romulus Bulacu

## **Domnul Romulus Bulacu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule ministru,

Să înțeleg că în România turismul merge foarte bine și demersul nostru este incalificabil.

Domnule ministru, totuși, cu permisiunea dumneavoastră, vreau să mai vin cu câteva argumente în favoarea demersului nostru. Și mă refer la un studiu recent publicat de Coface, care scoate la lumină cele mai mari vulnerabilități ale turismului românesc. 40% din agențiile de turism dau un grad de îndatorare de peste 80%, 51% cu risc de insolvență, iar sectorul are un grad de polarizare foarte ridicat. Mai mult de o treime dintre companii se confruntă cu probleme de lichiditate, lichiditate curentă sub 1. Sunt mai mulți turiști români plecați în străinătate decât turiști străini care ne-au vizitat țara.

În zadar ne dorim mai mulți turiști dacă România nu are parte de o promovare serioasă pe piețele-țintă de profil. Și aici vă reamintesc de episodul rușinos când România a fost

scoasă din cataloagele germane de promovare ale TUI, Neckermann și DERTOUR. Din păcate, sume mai mari au fost plasate pe organizarea târgurilor de turism decât pentru promovarea efectivă.

Legea turismului, domnule ministru, ar fi trebuit gândită ca o strategie de dezvoltare a turismului românesc, care, prin implementare, să rezolve astfel de probleme și să nu producă alte schimbări ale obiectivelor de la un ministru la altul. Niciunul din cele cinci obiective strategice nu-și regăsește o rezolvare în textul prezentului proiect, nici promovarea, nici forța de muncă, educația sau învățământul, birocrația sau acordarea unor facilități pentru investiții.

Mai mult, forma actuală a Legii turismului, repusă în dezbatere publică în aceste zile, este contestată dur de mediul de afaceri. Operatorii din turism au cerut inclusiv intervenția premierului pentru blocarea dezbaterii pe acest act normativ, invocând nerespectarea Legii dialogului social. Întreg ministerul este acuzat de netransparență și o lipsă totală a comunicării. Faptul că v-ați folosit de un acord dat de mediul de afaceri pe vechea propunere de proiect, cel lăsat de fostul ministru Dobre, ca și cum consultările ar fi la zi, este un gest incalificabil.

Legea turismului tratează teorii, dar, din păcate, teorii fără fond. Nu există prevederi care să schimbe ceva concret în turismul românesc. Această lege ați dorit-o, probabil, ca un paliativ. Nu numai că nu ați reușit să identificați soluții, ci ați produs din nou un val de nemulțumiri. Una dintre nemulțumiri este existența unei sintagme care contrazice Legea nr. 275/2018 cu privire la aprobarea Ordonanței de urgență nr. 15/2017 cu privire la organizațiile de management al destinației – OMD.

Nu este normal, domnule ministru, să ignorați doleanțele celor care suportă efectele acestei legi. Nu ați ținut cont de dezbaterile publice din 2017. Sintagma „cel puțin 50% în favoarea statului” din articolul 5 al proiectului Legii turismului pune în pericol existența OMD-urilor. Reprezentativitatea trebuie să fie de 50–50%, fără alte sintagme de genul „minimum” sau „cel puțin”, pentru că un investitor în turism nu va accepta aceasta niciodată, o asemenea abordare care proiectează perspectivele turismului din România într-o ambiguitate politizată. Nu puteți forța agenții economici să facă parte dintr-o structură în care să investească, dar să nu aibă putere de decizie; sau măcar să existe o reprezentare egală în fața autorităților publice. Într-o astfel de situație, OMD-urile vor fi nule. Până la urmă, rolul OMD este să impulsioneze dezvoltarea turismului la nivel local, nu să-i pună piedici.