Stelian Tănase

## **Domnul Stelian Tănase:**

Am să vorbesc mai puțin, vă asigur. Am vrut să introduc ideea.

În 2006, Televiziunea Română a avut pierderi de 17 milioane de lei, ca efect al introducerii TVA-ului. În 2008: 53 de milioane de lei, în 2011: 160 de milioane, asta numai din cauza introducerii TVA-ului. Aș putea să enumăr foarte multe măsuri care au ruinat Televiziunea Română, pe care nu le-au luat directorii Televiziunii Române, cărora vreau să le fac un elogiu pentru activitatea lor, așa cum vreau să-i urez succes celui care îmi va succeda.

În 2013 a apărut un memorandum în urma colapsului Televiziunii. Atunci, pe semnătura Televiziunii și a Guvernului, s-au hotărât mai multe măsuri și s-a trecut la o restructurare. Una dintre măsuri era indexarea taxei. Pe baza acestei promisiuni a Guvernului s-a luat un credit sindicalizat de 20 de milioane. Măsura propusă nu a fost dusă la îndeplinire, ceea ce a făcut ca cash flow-ul Televiziunii să fie extrem de mic în raport cu obligațiile și mai ales cu datoriile istorice, care nu au putut fi plătite nici în acest an sub mandatul meu.

Cu mai multe ocazii, pentru că am văzut în raport această chestiune enumerată, Televiziunea Română, Consiliul de administrație, președintele-director general au făcut propuneri cu privire la măsuri pe care Guvernul să le ia și să fie, speram, aprobate de Parlament, cum ar fi: indexarea taxei, amnistia fiscală, ștergerea datoriilor, schimbarea regimului publicității la Televiziunea Română, reeșalonarea datoriilor. Nu am reușit să obținem niciuna dintre aceste măsuri.

Vizavi de anul 2013, aș vrea să spun că, prin Ordonanța Guvernului nr. 8/2013 și Decizia Curții Constituționale nr. 448/2013, s-a decis limitarea segmentului plătitorilor de taxă pentru persoane juridice, ceea ce a provocat daune în continuare și mai mari.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2013, care a schimbat regulile în domeniul publicității, de asemenea, a generat pierderi pentru Televiziunea Română.

Spun acest lucru pentru că, dacă ne uităm la spiritul raportului, rezultă că nu ne-am preocupat și că datoriile au crescut. Au crescut în lipsa unui cadru legislativ și a unor hotărâri absolut necesare pe care Guvernul ar fi trebuit să le ia. Din păcate, nu le-a luat.

În acest moment, situația Televiziunii, cum v-am declarat și acum un an și jumătate, nu mai este la îndemâna managerilor Televiziunii. Situația este atât de gravă – lucru despre care în mai multe rapoarte către Guvern și către Parlament am făcut vorbire –, încât situația se poate rezolva numai printr-un șir de măsuri – nu există o singură măsură care să salveze Televiziunea – pe care trebuie un guvern să și le asume. Eu am propus, în vara acestui an, pentru ca să nu sufere un partid, electoral, măsurile impopulare pe care ar trebui să le ia vizavi de Televiziune, ca o masă rotundă între putere și opoziție să discute situația Televiziunii. Am primit foarte puține răspunsuri.