Mulțumesc, domnule deputat. Doamnelor și domnilor colegi,
Vreau să vă informez că am decis, împreună cu domnul vicepreședinte Cristian Dumitrescu, să convocăm un Birou permanent reunit joi, la ora 16.00, pentru liderii grupurilor parlamentare și membrii Birourilor permanente – joi, la ora 16.00 –, pentru discuția legată de stabilirea calendarului în vederea avizelor comisiilor comune referitoare la bugetele fiecărui minister din Guvernul României.
După ședință, avem Biroul permanent al Camerei Deputaților.
Cu aceste precizări, îl invit la tribună pe domnul Victor Viorel Ponta, prim-ministrul Guvernului României, pentru a prezenta proiectul de lege.
Domnule prim-ministru, aveți cuvântul.
## **Domnul Victor Viorel Ponta** _– prim-ministrul Guvernului României_ **:**
O să încerc, foarte pe scurt, să prezint principalele idei ale proiectului de lege care a fost deja transmis către cele două Camere.
Este vorba despre descentralizarea administrativă și financiară, un pas, într-adevăr, extrem de important, în sfârșit concret și în sfârșit pragmatic, de modernizare a statului român, un pas care vine în continuarea unei alte inițiative, Legea nr. 195/2006, adoptată atunci de către Guvernul din care, sigur, făcea parte și PDL – o lege bună, de altfel –, Legea-cadru a descentralizării. Din păcate, au trecut șapte ani de atunci și nu s-a mers mai departe spre o reformă reală a statului român.
Despre reforma statului român s-a discutat foarte mult, s-a făcut foarte puțin. Prin acest proiect de lege, pe care-l supun atenției dumneavoastră, reușim să avansăm cu ceea ce înseamnă un serviciu public mult mai apropiat de cetățean, un serviciu public care poate fi cenzurat de către cetățeni și care se află în coordonarea directă a aleșilor locali, a celor votați de către cetățenii României, economisirea unor resurse financiare și o activitate cu mai puțină birocrație și mai puțină corupție.
Aș vrea să spun că această temă a fost susținută de toate partidele românești și de toate partidele din România de după 1989. Toată lumea s-a declarat, în principiu, în favoarea descentralizării.
Acum, când reușim, în sfârșit, s-o facem, apreciez foarte mult faptul că, cu o singură excepție – de altfel, de înțeles, PDL, un partid care în urmă cu ceva timp se numea partidul primarilor, dar care acum a devenit partidul anti-primarilor –, sunteți toți prezenți și s-au făcut amendamente, s-au făcut observații, multe dintre ele însușite astăzi de către Guvern, în ideea de a avea un proiect de lege cât mai bun.
Scopul real este aducerea deciziei privind activitatea multor instituții publice cât mai aproape de cetățean. Statul român rămâne, evident, un stat național, unitar, însă cât mai multă autoritate pentru aleșii locali înseamnă un stat modern și un stat care aplică regulile descentralizării, aplicabile în toate țările europene.
Aș vrea să fac câteva precizări.
Cred și susțin cu tărie că aceasta este soluția pe care și actualul Guvern, și viitoarele guverne trebuie să meargă, spre a da cât mai multe atribuții aleșilor locali, autorităților locale, în acest fel rupându-ne definitiv de trecutul centralist al statului comunist de dinainte de 1989.
Cred că să ai mai multe atribuții la nivel local înseamnă, în mod clar, modernizarea României și nu reușesc să înțeleg opoziția, chiar și politicianistă, de principiu, la această idee.
Vreau să precizez că întotdeauna a existat o mare reticență față de ideea de descentralizare, de a da puteri de la Guvernul central către autoritățile locale, o reticență apărută din aparatul birocratic din ministere. Iar domnul viceprim-ministru Dragnea și ceilalți miniștri au dus bătălii importante în aceste zile cu armatele de funcționari din ministere, care, evident, nu vor să dea nimic din puterile pe care le au. Au fost și probleme politice și sunt un prim-ministru care crede că Guvernul central are în continuare prea multe atribuții, are în continuare prea multe puteri și că o împărțire modernă a acestor puteri cu autoritățile locale este soluția corectă.
În rest, vreau să mă adresez încă de la început uneia din problemele ridicate în mod demagogic și mincinos de către o propagandă – eu o numesc, fără niciun fel de dorință de a jigni pe cineva, propaganda băsistă – împotriva aleșilor locali: nu trebuie să dăm la aleșii locali. Aleșii locali, în această propagandă, sunt răi, nu trebuie să primească niciun fel de atribuții.
Și întrebările mele sunt următoarele:
Atunci, care este soluția?
Luăm înapoi și străzile din fiecare oraș și fiecare localitate, luăm înapoi și întreținerea deșeurilor, luăm înapoi și autorizațiile, luăm înapoi tot ceea ce s-a dat în acești 24 de ani de democrație?
Cred că ar fi o soluție total greșită să ținem totul la ministerele din București. Cred că este o gândire comunistă și nu întâmplător această propagandă îmbracă aceleași forme.
Mai am o întrebare, în mod sigur. Sunt răi președinții de consilii județene din Alba și Arad ai PDL-ului sau primarul de Cluj sau primarul de Alba sau primarul de Brașov? Sigur, ca persoane, eu cred că nu sunt buni, dar ideea este că nu poți să gândești întotdeauna că „aleșii mei locali sunt buni, aleșii locali ai celorlalți sunt răi”.
Eu cred că aleșii locali sunt cei care obțin voturile cetățenilor, sunt cei care se întâlnesc cu cetățenii mult mai des decât o fac miniștrii, reprezentanții administrației publice centrale. Cred că aleșii locali sunt cei cu care fiecare dintre dumneavoastră, senator sau deputat, lucrează nu doar în campania electorală.
Și m-aș întreba câți dintre parlamentarii prezenți astăzi aici și câți dintre cei absenți nu au fost în campania electorală să vorbească de autorități locale, de ceea ce trebuie să facă ei, parlamentarii, alături de primari, de consilii județene.
Cred că este o soluție corectă și cred că această demagogie propagată în ultimele zile, că trebuie să fim împotriva aleșilor locali, este o demagogie împotriva reformării statului român, este o demagogie împotriva realităților și este o gândire extrem de mioapă.
Eu cred că această descentralizare, pe care o vom continua, pentru că au fost motive obiective și subiective pentru care anumite structuri nu au fost descentralizate, deci trebuie continuată, va fi benefică tuturor cetățenilor României, tuturor aleșilor locali, aparținând tuturor partidelor politice, și cred că aceasta este soluția corectă.
Vreau să întărim administrațiile locale, cele la care întotdeauna cetățeanul apelează în primul moment. Asta înseamnă mai multe atribuții, înseamnă mai multe resurse financiare și înseamnă, în același timp, mai multă responsabilitate. Vreau să văd cât mai rar primari sau președinți de consilii județene care vor arunca vina spre București atunci când cetățenii lor au o solicitare și au o necesitate.
Ce aduce proiectul de lege? Reguli mai clare – care sunt atribuțiile la nivel central, care sunt atribuțiile la nivel local –, sursele de finanțare. Pentru că, îmi aduc aminte, Guvernul 2009–2012, cu PDL, UDMR, a pornit pe calea descentralizării. Atunci era bună descentralizarea – și apreciez consecvența celor de la UDMR, cu atât mai mult în antiteză cu demagogia PDL-ului –, însă atunci s-a mers, la un moment dat, pe ideea de a descentraliza instituții, dar nu de a descentraliza resurse financiare, ceea ce era, practic, o moarte pe termen lung a acestor instituții. Cred că astăzi descentralizăm și instituții, și resurse financiare și, în acest fel, putem să facem aceste instituții funcționale și aleșii locali responsabili.
Ne mai dorim – și asta se va realiza – scurtarea lanțului decizional, deoarece capacitatea de reacție, de decizie și de intervenție la nivel local este întotdeauna mai rapidă și mai eficientă decât urmarea căilor birocratice între local, central, diverse alte instituții.
Ne propunem – și se va realiza în mod concret – reducerea distanțelor administrative. În acest fel, cetățeanul nu mai trebuie să ajungă inevitabil la București pentru toate problemele care țin de viața de zi cu zi, ci trebuie să meargă la autoritatea locală spre care descentralizăm.
Simplificăm și reducem sistemul administrativ. Este un lucru extrem de important, pentru că, în baza acestei legi, în 2014, toate autoritățile locale vor elabora norme de personal și vor veni, în mod sigur – și asta este o obligație pe care o consider necesară –, cu optimizarea schemei de personal, o optimizare pe care, la nivel central, foarte greu am reușit, și Guvernul actual, și guvernele trecute, să o punem în practică.
Responsabilizarea în cheltuirea banului public, prin alocarea fondurilor publice de către aleșii locali, consiliul local, consiliul județean, cei care sunt, de fiecare dată, mult mai direct în contact cu cetățeanul, cu presa locală. Ideea că cineva, la București, decide întotdeauna pentru tot ceea ce se întâmplă în fiecare oraș și comună din această țară era o fugă de răspundere și era o lipsă de transparență care a afectat și afectează zi de zi activitatea instituțiilor publice.
Tot prin această lege mergem mai departe pentru realizarea obiectivelor pe care România și le-a asumat prin ratificarea Cartei europene a autonomiei locale, o cartă pe care am asumat-o, cred eu, cu bună-credință și pe care astăzi putem să o punem în aplicare fără a spune cât de rău este să dăm autorităților locale anumite atribuții și cât de bine este să le ținem la Guvernul central.
Vom folosi această descentralizare și pentru ca noua programare europeană, perioada 2014–2020, să ia în calcul autoritățile locale, având dreptul de proprietate asupra imobilelor pe care le trecem prin legea actuală și având astfel posibilitatea de a accesa programe europene pentru foarte multe clădiri, terenuri și proiecte care de ani de zile, de 20 de ani, fiind în administrarea cuiva de la centru, au rămas în părăsire și sunt total lipsite de perspective de dezvoltare.
Domeniile care se descentralizează ca și competențe, atribuții și resurse financiare sunt agricultura, sănătatea, mediul, cultura, tineretul și sportul, autorizarea și clasificarea
în turism, cluburile și bazele sportive, taberele școlare și atribuțiile teritoriale în ceea ce privește pescuitul.
Impactul bugetar va fi, pentru 2014, un impact neutru, deoarece aceste instituții trec cu tot cu buget. Este prevăzut în anexa la legea bugetului pe care dumneavoastră o veți dezbate în perioada următoare.
Vreau să afirm că acesta nu este finalul descentralizării, ci este, mai degrabă, cel mai important pas pe care îl facem acum, după legea-cadru adoptată în 2006. Repet, există decizii pe care va trebui să le luăm în continuare. Există instituții care rămân încă la nivel central pe o perioadă, sper, scurtă de timp, iar, pe termen lung, tot ceea ce poate fi mai bine administrat de către aleșii locali trebuie să treacă în sarcina acestora.
Este un angajament pe care nu doar Uniunea Social-Liberală și l-a asumat în campania electorală. Din câte știu, și UDMR-ul, și chiar și PDL-ul și-au asumat în campania electorală din 2012 ideea de a susține o mai mare descentralizare. Cred că... nu știu, poate și PP-DD-ul, chiar dacă are mai puțini aleși locali, nu cred că acolo unde a avut candidați în alegerile locale a vorbit despre faptul că primarii și consilierii sunt răi și nu trebuie să primească atribuții. Cred că toți am spus acest lucru în campania electorală și este un moment în care putem să ne ținem de cuvânt.
Aș vrea să mă refer în final și la procedura pe care am ales-o.
Este, în primul rând, vorba despre o asumare colectivă, așa cum a fost și în cazul imobilelor retrocedate, pentru că nu este doar o decizie a unui guvern, inevitabil temporar, sau a unei majorități existente în acest moment, ci este un act pe care îl adoptăm pentru anii care urmează. Eu nu văd nicio posibilitate pentru un viitor guvern de a da înapoi de la această direcție a descentralizării. Dimpotrivă, și guvernele următoare trebuie să meargă în acest sens.
Vreau să precizez că mi-aș fi dorit – cum, de altfel, s-a întâmplat în foarte multe cazuri – ca acest proiect să poată fi adoptat în procedura obișnuită a celor două Camere. Din păcate, avem mult prea multe proiecte importante, și poate cel mai important este Legea referendumului, adoptată de către dumneavoastră, parlamentarii României, de două ori chiar, nu o singură dată. În luna mai a mai fost încă o dată adoptată și cred că și în septembrie sau octombrie. De fiecare dată, sabotajul Președintelui României, cel care
contestă la Curte. Evident, Curtea nu-i dă dreptate. Dar nici astăzi nu avem această lege. Acest sabotaj – pe care nu-l înțeleg și care, probabil, va continua anul viitor – va impune ca Guvernul pe care dumneavoastră l-ați învestit și pe care îl sprijiniți să vină în fața dumneavoastră cu aceste proiecte, să le adoptăm, să le punem în practică și, împreună, să realizăm ceea ce doar s-a promis în ultimii nouă ani și, din păcate, nu s-a făcut: o modernizare a statului român.
Pentru aceste motive, vreau să le mulțumesc tuturor, în primul rând vicepremierului Dragnea, miniștrilor, parlamentarilor, care în aceste zile au muncit pentru a depune amendamente, vreau să vă mulțumesc dumneavoastră pentru încredere și pentru sprijin și vreau să vă spun că sunt convins că mergem în direcția bună a reformării statului român.
Vă mulțumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.