Doar pentru realitatea istorică, vreau doar să confirm ceea ce dumneavoastră ați anunțat, și anume că joi sau vineri urma să mă pregătesc pentru ora prim-ministrului, dar opoziția nu vrea să mă întrebe nimic, că, probabil, n-aveau nimic de criticat sau de întrebat, motiv pentru care am considerat că este important să informez Camera Deputaților asupra unei probleme cu adevărat importante și care se află pe agenda tuturor țărilor europene, și nu doar europene, referitoare la situația privind fluxurile migratorii și pregătirea țării noastre pentru această situație specială.
Din acest motiv, în fața Camerei Deputaților, aș vrea să prezint câteva informații și inițiative ale Guvernului, evident, urmând să răspundem întotdeauna la solicitarea Parlamentului și să vă cerem sprijinul, dacă este vorba despre măsuri legislative.
Vreau să informez Camera Deputaților că, împreună cu structurile Ministerului Afacerilor Interne, cu celelalte instituții publice care au atribuții în domeniu, dar și în discuția, într-o primă discuție pe care am avut-o vineri cu reprezentanții organizațiilor neguvernamentale și a diverselor asociații de protecție a refugiaților și comunități din România, am încercat să avem o imagine din acest moment a capacității României de a gestiona această problemă și, mai ales, strategia noastră de integrare în viitor în fața unor noi provocări.
Vreau să încep prin a spune punctul de vedere al Guvernului, că România nu este doar o țară europeană, membră a comunității internaționale, dar își asumă toate obligațiile care-i revin în baza convențiilor internaționale privind protecția refugiaților, convențiilor internaționale privind protecția copiilor, în special, și, de asemenea, faptul că vom implementa, cu siguranță, decizia recentă a Consiliului JAI și toate deciziile luate pe plan european, pentru că, fiind membri ai Uniunii Europene, respectăm deciziile luate pe plan european, în baza tratatelor europene, și cred că poziția României trebuie să fie de solidaritate, de sprijin și de colaborare în ceea ce reprezintă, în acest moment, o mare provocare pentru Uniunea Europeană.
În al doilea rând, vreau să informez Camera Deputaților și, evident, opinia publică asupra faptului că azi nu există o presiune specială, din punct de vedere migraționist, la adresa României. Din datele pe care Ministerul Afacerilor Interne le-a pus la dispoziție până la data de 1 octombrie anul acesta, cereri de azil au fost 944 față de 900 în cursul anului 2014, deci o creștere oarecum nesemnificativă. În luna august, de exemplu, am avut doar 18 cereri de azil, străini returnați sub escortă – 172, față de 111 în 2014, străini luați în custodie publică – 152, față de 185 –, deci practic nu există în mod real, astăzi, când vorbim, o presiune specială dincolo de ceea ce s-a întâmplat în mod constant în fiecare an.
Cu toate acestea, având în vedere evenimentele din Serbia și ridicarea acelui gard de protecție la frontiera maghiară, am luat măsuri și am operaționalizat două tabere – la Lunga și la Moravița –, fiecare având capacitatea de cazare de 500 de persoane, însă până în acest moment nu a fost nevoie să le folosim.
Dincolo însă de prevenție și de intervenție imediată, care înseamnă protecția frontierelor, activitatea poliției de frontieră, a structurilor din Ministerul Afacerilor Interne, pot totuși să spun că, în urma analizei pe care am făcut-o, situația este evident nesatisfăcătoare în ceea ce privește capacitatea noastră și a instituțiilor publice și a societății civile în ceea ce privește integrarea persoanelor cu statut de refugiat. Mă refer aici, în primul rând, la eliberarea documentelor necesare, la accesul la servicii de sănătate, mai ales când este vorba despre copii, despre persoane în vârstă, la accesul la educație pentru copiii care au acest statut și la integrarea și accesul la locuri de muncă.
România nu a avut o experiență și o mentalitate adecvată până în acest moment și cred că este de datoria noastră să înțelegem ce înseamnă acest fenomen, la nivel european, să fim pregătiți pentru orice fel de provocare și să avem deja pregătite mecanismele care să ducă nu doar la prevenție, ci și la integrare, atunci când va fi cazul.
Spun acest lucru, deoarece situația generală pe plan european este net modificată față de anii trecuți. În baza datelor oficiale, în anul 2015 au intrat pe teritoriul Uniunii Europene – și mă refer aici la Grecia, la Italia, venind din Africa de Nord și Orientul Apropiat – 515.000 de refugiați, din care 55% din Siria, 15% din Afganistan și restul din alte țări aflate în conflict sau în diverse situații tensionate.
De altfel, vreau să vă informez că și în cursul vizitei pe care am efectuat-o ieri, în Iordania, am vizitat o tabără de refugiați, constatând că o țară mică, Iordania, a primit, până în acest moment, 1,4 milioane de refugiați și resursele pe care le alocă sunt evident insuficiente în lipsa sprijinului internațional.
În egală măsură, după cum știți, o altă țară din regiune, Turcia, are deja 2,2 milioane de refugiați și cred cu adevărat, în urma discuțiilor pe care le-am purtat, că soluția pe termen scurt și mediu este a unei relații între Uniunea Europeană, Turcia, Iordania, țările care adăpostesc cea mai mare parte a acestor refugiați.
Salut discuțiile care au loc astăzi la Bruxelles între Turcia și Comisia Europeană. Guvernul României va sprijini, ca soluție, repet, pe termen scurt și mediu, sprijinul financiar, logistic, pentru țările care găzduiesc deja refugiați, în special Turcia și Iordania, pentru că este mult mai ușor, mult mai ieftin și mult mai eficient să sprijinim eforturile financiare ale acestor țări decât să construim ziduri, garduri, să plătim polițiști, câini polițiști și să încălcăm, practic, normele internaționale, așa cum au făcut-o sau a făcut-o o țară din cadrul Uniunii Europene.
Pe termen lung, din punctul de vedere al Guvernului României, soluția este combaterea terorismului în Siria,
refacerea structurii statale și sprijinul pentru reconstrucția Siriei, iar din punct de vedere diplomatic, România se va alătura eforturilor Uniunii Europene, Statelor Unite ale Americii, în ceea ce privește această soluție pe termen lung.
Vreau să reiterez în fața Camerei Deputaților poziția Guvernului României referitoare la faptul că intervenția Rusiei în Siria nu este în niciun caz de natură să soluționeze conflictul, ci doar să-l agraveze și să creeze noi și noi suferințe față de populația civilă.
În ceea ce privește situația din România, în cadrul discuțiilor pe care le-am avut cu instituțiile publice, dar și cu reprezentanții societății civile – și vreau să le mulțumesc pentru disponibilitatea de a se implica în acest efort –, am constatat că este nevoie să instituționalizăm o coaliție pentru integrare, compusă din instituții publice și reprezentanți ai societății civile, care să pregătească în cel mai scurt timp modificările necesare, pe cinci paliere importante.
În primul rând, în ceea ce privește legislația, România este deja vizată, ca și alte țări, de o procedură de infringement din partea Comisiei Europene. România are încă de implementat în legislația națională, nu doar la nivel legislativ, ci și al normelor de aplicare, toate obligațiile pe care ni le-am asumat privind protecția refugiaților, a copiilor, a familiilor aflate în nevoie.
În al doilea rând, o atenție mult mai mare în ceea ce privește partea de logistică și de acordare a documentelor absolut necesare prevăzute în instrumentele internaționale.
În al treilea rând, integrarea locală. Și am discutat cu reprezentanții autorităților locale, care sunt dispuși să sprijine mai departe aceste eforturi.
În al patrulea rând, la nivel instituțional, accesul persoanelor care au statutul de refugiat la educație, sănătate, locuri de muncă, sistemul bancar și toate celelalte servicii care să-i ajute să se integreze în societate, nu să rămână, practic, pe cheltuiala publică.
Și, în al cincilea rând, efortul comun – instituții publice, societate civilă – de comunicare publică, pentru a combate xenofobia, populismul și demagogia, care în această perioadă au renăscut, folosind o temă falsă, a refugiaților, care, iată, în realitate nu există la nivel de criză în România, pentru scopuri politice și pentru a genera în societate o tensiune artificială.
Vreau să știți că aceste măsuri sunt necesare pe termen foarte scurt, în primul rând în ceea ce privește alocările bugetare.
Cred că este rușinos pentru România – și sunt convins că foarte puțini dintre dumneavoastră știu – că încă avem în vigoare o prevedere din anul 2006, prin care alocăm pentru toate cheltuielile privind un refugiat politic suma de trei lei pe zi, iar pentru cheltuielile sale personale suma de 0,60 de bani.
Cred că... Bun. Guvernul este pregătit, Ministerul de Finanțe, să încercăm să actualizăm aceste sume, pentru că nivelul lor este, cu siguranță, nu doar nesatisfăcător, dar și
insultător. E foarte greu de crezut că cineva poate asigura subzistența unei persoane cu trei lei pe zi.
De asemenea, accesul la serviciile de sănătate, în condițiile introducerii cardului de sănătate, la educație, acolo unde, în continuare, școli și facultăți din România solicită documente școlare de la refugiați care au școala, sau primăria, sau universitatea distruse în bombardamente și noi le cerem birocratic documente, așa cum cerem cuiva care a studiat în București sau în Timișoara, ceea ce evident duce la imposibilitatea accesului la educație.
La fel, în ceea ce privește condițiile de cazare, mulți reprezentanți ai autorităților locale – și le mulțumesc – și-au arătat disponibilitatea, în condițiile unui sprijin de la bugetul de stat, pentru a organiza locuri de cazare decente și cu siguranță pentru a oferi oportunități de integrare în societate.
Vreau să spun că toate aceste provocări le-am stabilit, le avem în vedere, le vom rezolva în perioada imediat următoare. Vom informa de fiecare dată Parlamentul și vom cere sprijin pentru măsurile legislative.
În final însă vreau să mai spun doar trei concluzii.
În primul rând, România, azi, când vorbim, nu se află, din fericire, sub niciun fel de presiune, cifrele numărului de persoane intrate, al cererilor de azil, fiind comparabile cu cele din anii trecuți; că suntem și trebuie să ne îndeplinim toate obligațiile la nivel european și internațional, nu doar să aplicăm Decizia JAI, ci și, în continuare, să avem un rol activ și constructiv în dezbaterea pe plan european. Cred că a fost corect să susținem principiul de a nu avea cote obligatorii, însă cred că a fost o greșeală că am votat alături de Ungaria și Slovacia împotriva restului Uniunii Europene și cred că, din acest moment, trebuie să avem o poziție, repet, europeană, constructivă și solidară cu celelalte țări ale Uniunii Europene și, de asemenea, să precizez că obligația societății românești, nu doar a instituțiilor publice, este de a acorda ajutor, în primă instanță, dar mai departe de a ajuta la integrarea în societate, prin accesul la sănătate, educație, locuri de muncă, documente pentru cei care dobândesc statutul de refugiat.
În rest, din punct de vedere politic, România va sprijini eforturile Uniunii Europene și alte Statelor Unite ale Americii privind soluționarea conflictului din Siria și sprijinul pentru reconstrucția acesteia, pentru că milioanele de cetățeni ai Siriei care s-au refugiat în diverse alte țări cu siguranță pot avea un viitor și își doresc un viitor în țara lor, atâta timp cât nu mai există război și există oportunități.
Vă mulțumesc pentru atenția acordată, atâta cât a fost, și, cu siguranță, vă vom informa de fiecare dată asupra unei probleme extrem de importante, în care informarea corectă este cea mai importantă. Altfel, dezinformarea, panica, populismul, care apar în mass-media din partea unor oameni politici, cred că fac de râs România și cred că instituie în cadrul societății o teamă cu totul și cu totul nejustificată.
Vă mulțumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.