Liderii grupurilor politice parlamentare, o să vă rog frumos să nu uitați, înainte de a da cuvântul domnului prim-ministru al României, Victor Ponta, la secretariat să faceți propunerile pentru luările de cuvânt.
Domnule prim-ministru, aveți cuvântul.
## **Domnul Victor Viorel Ponta** – _prim-ministrul Guvernului României_ :
## Mulțumesc, domnule președinte.
## Doamnelor și domnilor deputați,
Mă aflu azi în fața dumneavoastră, în baza articolului 182 din Regulamentul Camerei Deputaților, pentru a dezbate, într-adevăr, o situație cu totul și cu totul reprobabilă, legată de faptul că între 2 și 16 noiembrie în secțiile organizate în străinătate participarea la vot a fost îngreunată, dar mai ales pentru că Parlamentul României este instituția care trebuie să legifereze și să reglementeze toate posibilitățile legale, logistice, în așa fel încât exercitarea dreptului la vot în scrutinele care vor urma să se poată desfășura în condiții mult mai bune.
Alegerile din 2 și 16 noiembrie au arătat foarte clar că prevederile actuale, prevederile din Legea nr. 370/2004, care reglementează organizarea votului atât în țară, cât și în diaspora, sunt depășite de realitățile demografice și de tendințele de liberă circulație, în special în spațiul Uniunii Europene. Este foarte clar că Legea nr. 370 trebuie modificată și dumneavoastră, reprezentanții Parlamentului României, sunteți cei îndrituiți prin Constituție să faceți acest lucru.
Vreau doar să prezint situația faptică, pentru ca deciziile pe care le veți lua în viitor să poată... pe care le vom lua în viitor să poată să răspundă cu adevărat provocărilor privind organizarea în condiții bune a votului în diaspora.
În 2009, ultimul scrutin prezidențial, în străinătate au fost organizate 294 de secții de votare. S-au prezentat la vot 147 de mii de cetățeni români.
În 2014, în exact același număr de secții de votare, 294, în primul tur au votat 161 de mii de cetățeni români aflați în străinătate, iar în turul doi, 378.811, deci un număr de trei ori mai mare decât... aproape de trei ori mai mare decât în 2009. Acest lucru a fost posibil, în baza prevederilor legale, prin măsurile pe care Biroul Electoral Central, Biroul Electoral de Diaspora și Ministerul Afacerilor Externe le-au luat, legate de mărirea la maximum a numărului de cabine și de ștampile, de declarația pe propria răspundere care a putut fi descărcată online și completată în avans, de asigurarea de către Ministerul Afacerilor Externe a personalului de sprijin la misiuni în afara secțiilor de votare și dublarea personalului care să asigure buna desfășurare a votului.
Birourile secțiilor de vot din Europa și Statele Unite au fost completate până la numărul maxim de 7 membri cu personal al Ministerului Afacerilor Externe. Cu toate acestea, au existat și la primul tur, și la turul doi cetățeni români care au așteptat foarte mult sau care nu au putut vota. Acest lucru este evident, l-am spus și atunci, îl spun și acum, după alegeri... ca fiind inacceptabil.
Mi-am cerut scuze, am plătit prețul politic pentru asta și e un preț meritat..., însă, în același timp, arătând că până în 2 noiembrie, cel puțin din partea candidaților și a partidelor politice, nu a existat un semnal sau, mai bine zis, o discuție legată de modul de organizare, după 2, atunci când a apărut problema, în baza legii actuale, repet, Biroul Electoral Central de Diaspora și Ministerul Afacerilor Externe luând toate deciziile care se puteau lua în baza legii.
Cred că se impune foarte clar să realizăm situația actuală a numărului din ce în ce mai mare al românilor care trăiesc sau care se află în mod temporar în afara granițelor țării și logistica necesară pentru ca exprimarea votului acestora, în condiții chiar și greu de prevăzut... – de la 140.000 în 2009 la 380.000 în 2014, cu siguranță chiar mai mulți la următoarele momente electorale – în așa fel încât să putem lua măsuri care să poată fi aplicate nu între două tururi de scrutin, ci cu anticipație.
Fac un apel la toate forțele politice reprezentate în Parlament ca, acum, după momentul electoral, să dea dovadă de capacitate de dialog, de rațiune și de măsuri realiste, care să nu țină cont doar de interese politice, de cine-i de vină, cine trebuie să plătească – lucrul acesta s-a întâmplat deja pe 16 noiembrie –, ci de ce facem în viitor ca asigurarea acestui drept fundamental să nu fie doar o temă de dezbatere politică între partide și candidați, ci să fie un lucru soluționat, așa cum s-a întâmplat la votul din țară. Pentru că în 2014, 2 și 16 noiembrie, pe teritoriul României activitatea electorală s-a desfășurat fără niciun fel de incidente și, de asemenea, este primul scrutin electoral la care nimeni nu a acuzat și nu au apărut elemente de fraudă electorală, un lucru pe care trebuie să-l păstrăm în viitor.
Pentru a putea lua o decizie corectă în sens legislativ, vă rog doar să țineți cont de câteva date și de câteva lucruri concrete care să stea la baza deciziei dumneavoastră.
În baza evidențelor pe care le au misiunile diplomatice și consulare, există doar 550 de mii de cetățeni români care au declarat că au domiciliul, reședința în străinătate. Este evident însă, din toate datele neoficiale, că numărul acestora real este mult mai mare și că, de fapt, în 16 noiembrie au votat 10% din românii aflați în străinătate, un număr de 3,5–3,8 milioane de români aflându-se în mod real în acest moment în afara granițelor țării.
Pentru a asigura în viitor prezența la vot nu doar a celor 10%, ci a tuturor celor care vor dori să participe, cred că dumneavoastră, Parlamentul României – și Guvernul vă va sprijini cu toate datele de care aveți nevoie –, trebuie să luați în considerare două elemente esențiale.
În primul rând, organizarea logistică. Putem să organizăm mai multe secții de vot, însă e foarte clar că, atât timp
cât nu avem o evidență a locului în care vin în mod special mai mulți cetățeni români, și orice fel de organizare de acest gen va ține, evident, sau va avea o influență de aleatoriu. Din cele 300 de secții de votare din străinătate, în 280 dintre ele votul s-a desfășurat fără probleme. Unele chiar n-au avut votanți, în schimb în 15–20 au fost mult mai mulți decât capacitatea acelor secții.
Deci soluția corectă, din punctul de vedere al Guvernului, este o legislație care să permită un alt tip de vot, fie votul prin corespondență, fie votul electronic, pentru că ne aflăm în secolul XXI, capacitățile tehnologice permit în acest moment fiecărui cetățean care are acces la o rețea internet să aibă semnătură electronică, să se înscrie și să voteze, fără a mai trebui să vină dintr-un oraș în alt oraș, fără a mai exista discuții dacă secția de vot trebuie să fie într-o zonă sau în altă zonă.
Deci, din punctul de vedere al Guvernului – și este o propunere pentru dumneavoastră, pe care însă doar Parlamentul, în comisia sa specială, poate să o decidă –, un vot electronic care să asigure cu adevărat accesul tuturor cetățenilor români din afara granițelor la ziua votului și la dreptul la vot este soluția tehnologică care poate fi susținută. Rămâne ca dumneavoastră să decideți, în cadrul comisiei, dacă această măsură sau alta este cea mai bună. Însă e foarte clar că, dacă doar ne mulțumim să mărim secții de vot, de fiecare dată vor exista probleme, pentru că nu avem... și nu putem obliga cetățenii români să se înscrie sau să-și piardă dreptul la vot dacă nu s-au înscris în evidențele misiunilor diplomatice și consulare.
A doua propunere, la fel de importantă, pe care vă rog s-o luați în considerare, este de a da unei autorități aflate în subordinea Parlamentului, așa cum este Autoritatea Electorală Permanentă, toate atribuțiile legale pentru organizarea votului.
Ministerul Afacerilor Externe nu are ca sarcină principală organizarea voturilor. Ministerul Afacerilor Externe are ca sarcină reprezentarea intereselor diplomatice și politice ale României în relațiile cu alte state, protecția cetățenilor români aflați în alte state. Or, noi cerem diplomaților și membrilor Ministerului Afacerilor Externe un lucru care nu intră în mod normal în atribuțiile lor.
Au răspuns politic doi miniștri de externe, domnul Corlățean și domnul Meleșcanu, dar, până la urmă, personalul Ministerului Afacerilor Externe și personalul diplomatic trebuie ca zi de zi să îndeplinească o sarcină constituțională pe care o au, or, întotdeauna, un guvern va fi un guvern politic, indiferent cine este candidatul la prezidențiale, dacă-i prim-ministru sau nu, de fiecare dată va exista această problemă și această dezbatere pur politică, care, de fapt, este în detrimentul realizării în mod real a condițiilor de vot.
Din acest motiv, vreau să vă rog să luați în considerare modificarea legislativă care să dea fie Autorității Electorale Permanente, fie unei alte instituții, dumneavoastră veți decide, dar nu Ministerului Afacerilor Externe, toate pârghiile
pentru a organiza votul atât în țară, așa cum se întâmplă azi, cât și în afara țării.
În acest fel, avem garanția că o instituție tehnică, și nu politică, se va ocupa de tot ceea ce înseamnă măsuri logistice pentru ca votul în diaspora să se poată desfășura în condiții bune.
Acestea sunt cele două propuneri. Toate datele pe care le avem vi le putem pune la dispoziție.
Vreau să mulțumesc tuturor celor care au votat în diaspora, indiferent pentru care candidat. Vreau să spun încă o dată că regret faptul că nu toți au putut vota, că am plătit prețul politic, dar îmi permit să atrag atenția că cei care au votat în diaspora nu știu dacă au venit..., sigur, au votat cu candidatul Klaus Iohannis majoritatea, mai puțin cu mine, dar nu cred că au venit neapărat de dragul unor partide politice care azi vorbesc în numele diasporei. Cred că este datoria... Nu vă supărați... ( _Vociferări.)_ , am spus doar ceea ce cred și ce cred foarte mulți din cei care au votat.
Cred că este de datoria celor reprezentați în Parlament în acest moment, a tuturor grupurilor politice, să adopte aceste măsuri legislative: unu, crearea cadrului modern de participare la vot, și doi, atribuții clare pentru o instituție nepolitică care să organizeze votul, în așa fel încât următoarele alegeri să aibă alte teme politice între candidați, și nu aceasta.
Mulțumesc Camerei Deputaților și îmi doresc foarte mult ca în comisia specială, pe baza tuturor datelor pe care Guvernul vi le va pune la dispoziție, să luați decizia cea mai bună.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.
Valeriu Ștefan Zgonea · 25 noiembrie 2014 · monitorul.ai