Domnule preºedinte, vã mulþumesc pentru amabilitate. Doamnelor ºi domnilor parlamentari,
Proiectul de buget pentru anul 2002 ridicã o serie de probleme care nu þin numai de arhitectura sa tehnicã. De
aceea, o analizã asupra lui nu se poate limita doar la chestiuni de aceastã naturã.
Modul în care a fost construit bugetul este ilustrarea clarã a politicii pe care P.S.D. a adoptat-o pe parcursul unui an de guvernare. Dezbaterile de astãzi ne oferã, deci, un cadru de reflecþie mai larg. Dupã aproape un an de la alegerile parlamentare suntem pe deplin îndreptãþiþi sã facem un bilanþ asupra politicii P.S.D., bugetul pe anul 2002 fiind reflectarea principiilor de guvernare ale puterii.
Analiza acþiunii politice a P.D.S. nu poate sã nu se raporteze la momentul electoral noiembrie 2002.
P.D.S. a oferit atunci populaþiei þãrii un proiect politic pe care firesc ar fi fost sã îl regãsim apoi în programul de guvernare. Spre dezamãgirea cetãþenilor care au votat aceastã ofertã electoralã, decizia politicã a partidului de guvernãmânt s-a fondat pe cu totul alte principii decât cele cuprinse în documentul elaborat la începutul mandatului.
Discrepanþa dintre, de pe o parte, promisiunile electorale ale P.S.D. ºi Programul de guvernare ºi, pe de altã parte, acþiunea politicã a devenit astãzi de domeniul evidenþei. Ea se regãºeºte ºi în proiectul Legii bugetului pe anul 2002.
Din pãcate, de cel mai multe ori, deciziile partidului de guvernãmânt se supun intereselor de partid sau de imagine, lãsând la o parte tocmai ce este mai important: interesul cetãþeanului.
P.S.D. se pretinde a fi un partid social-democrat pentru care interesele corpului social ar prima în faþa considerentelor partizane. În primul an de guvernare, P.S.D. ne-a demonstrat însã cã prioritãþile puterii sunt cu totul altele.
Partidul de guvernãmânt este preocupat, înainte de toate, de propria sa imagine. P.S.D. ºi preºedintele sãu nu par a fi deloc deranjaþi de faptul cã economia României nu funcþioneazã, cã au împins învãþãmântul cãtre faliment sau cã sistemul sanitar se aflã în stare de colaps.
Dacã românii nu se pot bucura de un trai decent, în schimb, ei pot sã vizioneze pe posturile de televiziune zeci de ore de pretinse informaþii privind, mereu ºi mereu, acelaºi subiect Ñ activitatea premierului. Imaginea proprie s-a dovedit a fi o obsesie, pãstratã de P.S.D. din campania electoralã.
Populaþia sãrãcitã, pentru care hrana zilnicã e o problemã, a primit, în schimb, ca supliment, multe porþii de Adrian Nãstase pe televizor. Nu cred cã acest tip de abordare a problemelor României va reuºi sã asigure bunãstarea promisã de P.D.S.R. în campania electoralã.
Din ce în ce mai mulþi oameni încep sã îºi dea seama cã în spatele imaginii poleite a Executivului, livratã zilnic pe ecranele televizoarelor, nu se aflã decât preocuparea faþã de averile ºi interesele guvernanþilor. Evident, nu aceasta este soluþia pentru România.
Propaganda intensã pe care P.S.D. o oferã românilor în fiecare zi este departe de a fi un rãspuns la problemele þãrii. Credem cã Executivul a pornit pe un drum greºit, pentru cã nu se poate legitima prin asigurarea bunãstãrii promise cetãþenilor acestei þãri, Guvernul a
impus un monopol mediatic asupra informaþiilor, care nu îºi gãseºte precedent decât în perioada de dinainte de 1989, dar, acum ca ºi atunci, populaþia nu se poate resemna într-o nesfârºitã stare de nesiguranþã cauzatã de rele care s-au cronicizat din zi în zi: sãrãcie, foame, frig, ºomaj, corupþie, birocraþie.
Punând în oglindã asemenea imagini ºi comparându-le cu spectacolul politic actual, la care suntem obligaþi sã asistãm, unde actorii îºi joacã rolurile cu un cinism greu de imaginat, iar printre baloane de sãpun jongleazã cu vorbe în care nici ei nu mai cred, suntem, iatã, copleºiþi de minciuna ridicatã la rangul de politicã de stat. Acesta este un simptom care defineºte partidul unic.
Partidul Naþional Liberal a semnalat, în repetate rânduri, faptul cã întreaga acþiune politicã a P.S.D. se subsumeazã acestei tendinþe: politizarea administraþiei publice, subordonarea instituþiilor independente ºi a presei Ñ cum s-a întâmplat în cazul Curþii de Conturi ºi ROMPRES Ñ controlul excesiv asupra tuturor sectoarelor vieþii publice sunt tot atâtea argumente care indicã vocaþia totalitarã, centralizatoare a partidului de guvernãmânt.
Cei care au de suferit de pe urma acestei guvernãri sunt, însã, cetãþenii Românie. P.S.D. s-a dovedit incapabil de a reforma sistemul politic ºi instituþional din România.
Mai mult, partidul de guvernãmânt nu a dat dovadã de voinþa politicã necesarã revitalizãrii economiei româneºti. Vocaþia centralizatoare este distructivã: ”Statul sunt eu, România suntem noi!Ò, spun liderii P.S.D., îmbãtaþi de putere. Numai cã oamenii au început sã deschidã ochii, sã vadã cã împaratul e gol, cã P.S.D. nu a oferit decât iluzii.
Din nefericire, aceastã vocaþie centralizatoare ºi-a pus amprenta ºi asupra structurii bugetului pe anul 2002. O analizã atentã asupra proiectului elaborat de Guvern subliniazã faptul cã este vorba de un buget tipic centralist, un buget de austeritate, netransparent, nerealist, incoerent, care condamnã la stagnare.
Acest buget este cartea de vizitã a sãrãciei naþionale.
Nu putem fi de acord, ca liberali, cu aceastã construcþie bugetarã. În viziunea noastrã bugetul trebuie sã fie o pârghie necesarã pentru crearea unui cadru economic stimulativ, competiþional, care sã încurajeze iniþiativa privatã.
Bugetul trebuie sã determine buna funcþionare a mecanismelor pieþei, factor vital pentru revitalizarea economiei. Filozofia bugetului pe 2002 este însã departe de a rãspunde acestor cerinþe.
O primã constatare care se impune în acest sens este aceea cã proiectul include mãsuri cu pronunþat caracter administrativ, care nu vor putea genera o economie de piaþã funcþionalã.
Bugetul se mãrgineºte astfel sã fie un simplu instrument administrativ de alocare a resurselor, fãrã a reuºi sã schimbe tiparul economiei etatiste impus pânã acum de P.S.D.
În al doilea rând, constatãm cã proiectul de buget nu include nici o mãsurã de reformare a economiei româneºti care sã permitã îndeplinirea criteriului economic de aderare la Uniunea Europeanã.
În al treilea rând, bugetul nu insistã asupra procesului de privatizare ca factor de atragere a investiþiilor.
În al patrulea rând, dezanvatajeazã serviciile, sector esenþial pentru creºterea economicã.
Nu în ultimul rând, acest buget calcã în picioare autonomia sistemului bancar, singura instituþie care face legea fiind Guvernul, prin braþul sãu de fier, Ministerul Finanþelor Publice.
Acestea sunt doar câteva dintre aspectele de fond care ne determinã sã nu fim de acord cu proiectul de buget propus de Guvern.
P.S.D. s-a grãbit sã întocmeascã acest proiect, condiþionat fiind de raporturile sale cu organismele financiare internaþionale. Acesta nu este un lucru rãu. La momentul respectiv, am salutat hotãrârea Guvernului de a elabora bugetul în concordanþã cu cerinþele constituþionale.
Ceea ce nu a înþeles Guvernul este, însã, faptul cã atât organismele internaþionale, cât ºi bunul mers al economiei româneºti reclamã o structurã coerentã, realistã a proiectului de buget. Esenþa nu este de a avea un buget oricum ar fi el. Cerinþa principalã este ca bugetul sã se fundamenteze pe o filozofie care sã asigure performanþa economicã.
Considerãm cã în forma actualã, bugetul pe anul 2002 nu rãspunde acestei cerinþe. Este acelaºi buget schilodit ca ºi cel pe 2001. Atunci, guvernanþii au invocat moºtenirea catastrofalã preluatã de la coaliþia care a guvernat în perioada 1996Ñ2000.
Azi, dacã au un gram de onestitate, ar trebui sã vorbeascã de moºtenirea catastrofalã pe care au creat-o dupã un an de guvernare.
A afirma cã proiectul prezentat de Guvern este împotriva privatizãrii, restructurãrii ºi reformei nu este o exagerare. Bugetul pe anul viitor menþine sectorul de stat asupra cãruia se va pãstra acelaºi control politic ca ºi pânã acum.
Este de domeniul evidenþei cã ºi în anul 2002 vom asista la predominarea capitalului de stat în defavoarea economiei de piaþã, or, numai legile acestea pot sã regleze cererea ºi oferta, sã antreneze restructurarea ºi reforma sectorului de stat.
Proiectul de buget nu insistã asupra procesului de privatizare ca factor esenþial de atragere a investiþiilor, cu efecte în toate domeniile vieþii economice ºi sociale.
Sumele rezultate din privatizare pentru anul viitor sunt estimate la 4 mii de miliarde lei, adicã mai puþin decât în anul acesta, ceea ce aratã cã România este perceputã astãzi ca un mediu neprielnic pentru investitori ºi cã restructurarea sectorului de stat va fi, în continuare, tergiversatã.
În condiþiile în care regimul proprietãþii nu va suferi modificãri substanþiale, este greu de crezut cã economia româneascã se va însãnãtoºi. Sectorul de stat, privilegiat de politica bugetarã, nu poate aduce prosperitate, ci, dimpotrivã, el va genera pierderi ºi blocaj financiar.
Dintre toate cerinþele F.M.I. Ñ între care ºi încurajarea sectorului privat, îmbunãtãþirea climatului de afaceri ºi reducerea ponderii sectorului de stat Ñ doar data
calendaristicã la care bugetul se înainteazã Parlamentului a fost îndeplinitã. Toate celelalte condiþii ale F.M.I. pentru derularea în continuare a acordului nu au premisele cuprinse în buget.
Un alt aspect care se cuvine semnalat se referã la consolidarea bugetului de stat prin excedentul altor bugete, cum ar fi bugetul asigurãrilor de sãnãtate.
Aºadar, cetãþeanul este împovãrat cu mai multe taxe ºi impozite decât este necesar. Statul sustrage banii din buzunarul cetãþeanului, dându-le apoi altã destinaþie.
Fiscalitatea excesivã este, de altfel, o caracteristicã a acestui buget, fapt cu care nu putem fi de acord.
Politica pe care o impune bugetul este de menþinere a impozitelor directe la cote prea mari, fapt care nu este menit sã stimuleze mediul de afaceri. Povara fiscalitãþii excesive apasã asupra cetãþeanului în calitatea sa de agent economic, proprietar sau salariat.
Ceea ce oferã statul cetãþeanului în schimb este un mediu economic incert ºi servicii de o calitate precarã. De aceea, considerãm cã bugetul de stat este construit în dispreþ faþã de cetãþean ºi de nevoile reale ale acestuia.
Lipsa de transparenþã a bugetului pe anul 2002 este un alt fapt care atrage dezacordul nostru faþã de acest proiect. Una dintre cerinþele Uniunii Europene þine de construirea de bugete pe programe. În proiectul de buget sunt enumerate o serie de programe fãrã a se specifica însã conþinutul acestora.
De asemenea, se observã cã la mulþi ordonatori principali de credite, subcapitolul ”Alte investiþiiÒ este supradimensionat în raport cu sumele alocate obiectivelor nominalizate.
Suntem îndreptãþiþi sã ne întrebãm, în aceste condiþii, care va fi destinaþia acestor sume ºi dacã nu cumva ele vor intra pe uºa din dos în vistieria partidului de guvernãmânt.
Acest buget cusut cu aþã albã pare o hainã ruptã în coate, dar cu multe buzunare secrete. Mult promisa desfiinþare a fondurilor speciale pare a fi ºi ea datã uitãrii. Mai mult, a fost creat Fondul pentru România, care este o povarã pentru exportatori, diminuând efectele cotei derogatorii de 5% ºi menit a asigura bani pentru cingãtoare P.S.D.
Oamenii plãtesc din buzunar impozite uriaºe pentru ca partidul de guvernãmânt sã facã excursii ºi spectacole hollywoodiene. Considerãm cã nu acestea ar trebui sã fie prioritãþile puterii.
Am enumerat doar câteva din multele carenþe de care suferã bugetul pe anul 2002 în varianta Guvernului.
Partidul Naþional Liberal are ºapte soluþii simple pentru însãnãtoºirea acestui proiect. Sunt soluþii menite sã construiascã o arhitecturã bugetarã care ar permite relansarea economicã.
P.N.L. a propus, în primul rând, diminuarea cotei generale a impozitului pe profit de la 25 la 15%, ceea ce înseamnã, în mod practic, creºterea corespunzãtoare a salariilor.
P.N.L. propune, în al doilea rând, scãderea impozitului pe venit.
În al treilea rând, suspendarea impozitului pe terenurile agricole, þinând cont de starea precarã a agriculturii. În al patrulea rând, suspendarea dreptului de proprietate asupra valorii mobiliare.
În al cincilea rând, reducerea cu 1,5% a contribuþiei agenþilor economici la constituirea fondului de ºomaj, prevãzut cu excedent numai pentru a asigura pãstrarea deficitului pe bugetul consolidat.
În al ºaselea rând, modificarea accizãrii produselor petroliere.
ªi, în al ºaptea rând, reevaluarea impozitelor pe veniturile microîntreprinderilor, întrucât ponderea acestora nu a fost corect evaluatã.
Partidul Naþional Liberal este deschis dialogului prin soluþiile concrete de ameliorare a economiei ºi, prin urmare, a nivelului de trai al cetãþenilor.
Cerinþele esenþiale, cãrora P.N.L. s-a supus atunci când a elaborat aceste soluþii, vizeazã, pe de o parte, asigurarea unei dezvoltãri economice sãnãtoase ºi, pe de altã parte, respectarea constrângerilor formulate de organismele financiare internaþionale.
Propunerile noastre au þinut cont nu numai de realitãþile româneºti, dar ºi de obiectivele legate de integrarea europeanã a României.
De asemenea, critica noastrã a pornit de la cerinþa raportãrii la cetãþean, la interesele sale ºi la aºteptãrile sale.
Prin acest proiect de buget, P.S.D. a trãdat în primul rând aceste interese ºi aºteptãri. O scurtã privire comparativã asupra Programului de guvernare ºi a proiectului de buget scoate în evidenþã distanþa dintre obiectivele propuse de P.S.D. în decembrie 2000 ºi acþiunea sa politicã.
În Programul de guvernare, P.S.D. îºi propunea sã reducã gradul de fiscalitate atât prin desfiinþarea contribuþiilor la unele fonduri speciale, cât ºi prin reaºezarea sarcinii fiscale ºi a raportului dintre impozitele directe ºi indirecte.
Alte obiective ale Programului de guvernare erau: revizuirea tranºelor ºi cotelor de impozitare a veniturilor bãneºti ale populaþiei, aplicarea diferenþiatã a taxelor pe valoarea adãugatã în întãrirea disciplinei financiare.
Constatãm acum cã în proiectul de buget obiectivul privind reducerea gradului de fiscalitate se traduce doar prin eliminarea Fondului de învãþãmânt ºi prin diminuarea contribuþiei pentru Fondul pentru persoanele cu handicap.
În ceea ce priveºte impozitele prelevate salariaþilor, acestea au rãmas la fel de împovãrãtoare. Cât despre întãrirea disciplinei financiare, constatãm cã proiectul Legii bugetului nu conþine elemente care sã asigure controlul investiþiilor fãcute de regiile ºi societãþile naþionale sau plata obligaþiilor lor la bugetul de stat.
Tot în programul de guvernare se menþiona drept obiectiv transparenþa cheltuielilor bugetare, fapt care Ñ aºa cum am vãzut Ñ este departe de filozofia bugetului pe anul 2002.
Privatizarea menþionatã ca factor important al revitalizãrii economiei atât în campania electoralã, cât ºi
Programul de guvernare este ºi ea abandonatã în favoarea menþinerii bugetului de stat.
Bugetul pe anul 2002 nu este primul episod de acest gen din istoria acestui an de guvernare P.S.D. Aproape cã ne-am obiºnuit ca, între ceea ce spune ºi ceea ce face partidul de guvernãmânt, sã se adânceascã o prãpastie pe care nici mãcar meºteºugitele strategii de imagine ale P.S.D. nu o mai pot acoperi. Am semnalat de fiecare datã tendinþa puterii de a se sustrage de la propriile obiective ºi promisiuni. Cetãþenii României sunt victimele acestei politici mincinoase, fapt care ne determinã sã sancþionãm, prin intermediul pârghiilor parlamentare de care dispunem, acþiunea politicã a P.S.D.
Bugetul mãsoarã, în general, câtã reforma economicã este dispus sã facã Guvernul în anul respectiv ºi câþi paºi înainte pentru redresarea þãrii. Acest buget nu face însã decât mulþi paºi înapoi. P.N.L. nu va vota acest buget, pentru cã nu vrem sã fim coautori la dezastrul economic. Nu demult, pe micile ecrane, am vãzut cum, grijulii, mai mulþi membri ai Guvernului ºi-au îndreptat limuzinele de lux spre pieþele Capitalei pentru a demonstra pe viu cã una dintre multele soluþii de îmbunãtãþire a nivelului de trai al pensionarilor a ºi fost pusã în aplicare. Iatã, magazinele de tip ”EconomatÒ, înfiinþate la vremea lor de înaintaºi precum Petru Groza ºi Gheorghe Gheorghiu-Dej, magazine unde pensionarii de atunci îºi puteau îmbelºuga casele cu douã kilograme de orez ºi douã kilograme de zahãr, au reînviat, probând încã o datã ”superioritateaÒ ºi ”beneficiileÒ unei doctrine bine cunoscute.
Sigur cã pensionarii de astãzi, mai practici decât cei de ieri, ºi-au ºi fãcut socoteala social-democratã cã ajunge sã economiseascã chiar 20.000Ñ25.000 lei într-o lunã. Bani, nu glumã, cu care ºi-ar putea ajuta ºi copiii ºi nepoþii, risipiþi aiurea prin strãinãtate, de atâta bine de pe la noi. ªi tot de atâta bine s-ar putea sã-i revedem curând pe pensionari postaþi în faþa Guvernului ºi scandând cu recunoºtinþã: ”Domnilor, ne ajunge, ne-am sãturat!Ò. Astãzi, i-am vãzut deja în faþa Parlamentului pe profesori exprimându-ºi aceeaºi recunoºtinþã faþã de performanþa actualului Executiv: transformarea învãþãmântului românesc în Cenuºãreasa sistemului bugetar.
Am ascultat cu toatã atenþia prezentarea bugetului în viziunea primului-ministru. Îl ascultam ºi nu puteam sã înþeleg pe unde a intrat în Parlament, pentru a nu vedea ºi auzi exprimarea acestei recunoºtinþe. Nouã, celor din P.N.L. nu ne rãmâne decât sã spunem: ”Þara se trezeºte, domnilor guvernanþi! Treziþi-vã ºi dumneavoastrã din euforia puterii!Ò. Pânã atunci, P.N.L. nu poate vota decât împotriva acestui buget.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.