Mergând apoi pe textul moțiunii, mă simt obligat să contest așa-zisele argumente din preambul. „Taxa, așa cum există ea în prezent – se spune în preambulul semnat de șeful grupului dumneavoastră parlamentar – a fost impusă abuziv”, se spune.
Ea nu a fost introdusă abuziv, stimați colegi. A fost adoptată printr-o lege votată de Parlament, în urma unei proceduri și a unui vot pe care nu le-a contestat nimeni, inclusiv Președintele României, care a promulgat actul normativ fără să aibă nicio obiecție.
A socoti că voința majorității Parlamentului, în condițiile respectării procedurilor constituționale, este abuzivă, cu atât mai mult cu cât inițiatorii moțiunii s-au manifestat explicit și zgomotos de partea majorității, denotă o înțelegere precară a democrației.
Ca și multe alte situații, inițiatorii moțiunii și-au schimbat cu nonșalanță punctul de vedere în goana după voturi, manifestând dispreț față de responsabilitatea ce o au pentru votul dat în Parlament.
## Stimați semnatari,
Spuneți apoi în preambul că taxa nu și-a atins principalul obiectiv privind combaterea poluării prin întinerirea parcului auto.
Încercați să induceți din nou în eroare opinia publică. Potrivit raportului Direcției regim permise de conducere și
înmatriculare a vehiculelor din cadrul Ministerului de Interne și Reformei Administrative, reiese că în anul 2007 au fost înmatriculate pentru prima oară în țara noastră 437.000 de autoturisme, din care 124.000 de autoturisme second-hand, și restul de 313.000, autoturisme noi, ele reprezentând 70% din totalul autoturismelor înmatriculate în anul 2007. Aceasta în condițiile în care, la 1 ianuarie 2007, circa 60%, adică 2,2 milioane de bucăți din parcul auto românesc, erau mai vechi de 10 ani.
Așadar, anul 2007 a însemnat o întinerire a parcului auto, și nicidecum, cum spuneți dumneavoastră, o îmbătrânire.
Cât despre riscul ca România să fie adusă în fața Curții Europene de Justiție, acesta poate fi evitat în măsura în care Parlamentul înțelege importanța procesului de adaptare a legislației naționale la cea europeană și va vota modificările propuse de Guvern.
Și acum să trecem la problemele de fond.
În primul rând, în legătură cu motivația instituirii taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule.
Doamnelor și domnilor – și mă adresez acum, din nou, semnatarilor moțiunii,
Vă rog să-mi permiteți să citez din nota inițiată de Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor, sub semnătura doamnei ministru Sulfina Barbu și prezentată în ședința de guvern din 28 februarie 2006 (repet, doamna Sulfina Barbu, actualmente membru PD-L): „Autovehiculele uzate sunt privite în Europa ca o povară pentru economie și un real pericol pentru viața cetățenilor, în special ca urmare a poluării aerului, a periclitării siguranței traficului și, mai nou, a costurilor generate de reciclarea vehiculelor ce în scurt timp ajung să fie scoase din uz. Începând cu 1 ianuarie 2007 – continuă doamna ministru Sulfina Barbu, colega dumneavoastră –, după aderarea României la Uniunea Europeană, datorită principiului liberei circulații a mărfurilor, limitările din România referitoare la normele de calitate Euro 3 a autovehiculelor vor fi ridicate, deschizându-se astfel posibilitatea importului de automobile, oricât de vechi ar fi acestea, fără nicio restricție și fără nicio taxă suplimentară”. Atenție! „Acest lucru s-a întâmplat în țările nou admise în Uniunea Europeană, care aveau reglementări limitative și care impuneau o vârstă maximă. În consecință, Ministerul Mediului, în colaborare cu Asociația Producătorilor și Importatorilor de Autoturisme, a înaintat către Ministerul Finanțelor Publice propunerea de introducere a taxei ecologice de înmatriculare și care se va aplica la prima înmatriculare în România a autovehiculelor”.
Este o frumoasă pledoarie pentru necesitatea acestei taxe. ( _Aplauze._ )
Din atitudinea dumneavoastră însă, stimați semnatari ai moțiunii, îmi pare rău, dar văd că e nevoie să insist față de argumentele pe care doamna Sulfina Barbu le-a prezentat și să continui.
„Așadar – și vă rog să fiți atenți în continuare –, regimul actual al taxei speciale pentru autovehicule, care se plătește cu ocazia primei înmatriculări în România, a fost instituit ca urmare a faptului că, după aderarea la Uniunea Europeană, datorită principiului liberei circulații a mărfurilor între statele membre, exista riscul introducerii în România a autovehiculelor indiferent de vechime și de norma de poluare, în condițiile în care unele acte normative, în vigoare
până la data de 1 ianuarie 2007, restricționau acest lucru. Menționăm că de la 1 iulie ’98 nu era permisă înmatricularea autovehiculelor cu norma de poluare nonEuro și Euro 1, iar de la 1 ianuarie 2002 și a celor Euro 2. De menționat că până la 31.12.2006 – și vă rog să fiți atenți și la acest lucru – cei care achiziționau autoturisme noi sau rulate din import ori autoturisme noi de la producătorii din țară datorau accize ce variau, în funcție de capacitatea cilindrică și tipul de carburant, între 1 și 11% la automobilele noi și între 2,5 și 32% pentru automobilele second-hand din import”.
Precizăm că accizele se aplicau la valoarea de achiziție, ulterior aplicându-se și taxa pe valoarea adăugată. Totalul sumelor reprezentând aceste taxe ajungea să depășească în anumite cazuri 30% din valoarea de achiziție a autoturismului.
Comparând nivelul taxelor și accizelor de până la 1 ianuarie 2007 cu cel al taxei actuale, constatăm că nivelul mediu al taxării scade, ca să nu mai vorbim de faptul că, pentru cei care renunță la un autoturism vechi pentru a cumpăra unul nou, se alocă o sumă majorată de 40 de milioane de lei, aproximativ 1.100 de euro, sumă mai mare decât taxa de poluare plătită pentru înmatricularea noului autoturism.
Nu cunosc, stimați semnatari ai moțiunii, ca vreunul dintre dumneavoastră, chiar foști membri ai Cabinetului în 2005-2006, să fi cerut reducerea sau anularea, la vremea respectivă, a acelor taxe pe motiv că sunt exorbitante, deși tot românii le plăteau, și tot pentru automobile.
Însă, deși nivelul actual este, pe ansamblu, mai scăzut, semnatarii moțiunii socotesc că acum nivelul este exorbitant. Această atitudine de-a dreptul hilară este legată doar de faptul că atunci membrii de azi ai PD-L erau la guvernare și, într-un fel, beneficiari ai taxelor, iar acum sunt în opoziție și, în plus, într-un an electoral.
Iar dacă tot erau îngrijorați de accesul românilor cu venituri reduse la mașini vechi și ieftine, de ce au fost de acord cu menținerea prevederii privind interzicerea înmatriculării mașinilor mai vechi de Euro 2, că doar atunci românii erau mai săraci ca astăzi?
Bine, veți spune, între timp am intrat în Uniunea Europeană. Dar oare, stimați deputați, obiectivul nostru la intrarea în Uniunea Europeană a fost cum să deschidem mai repede frontierele pentru mașinile vechi și poluante? Oare România modernă și europeană se judecă după câte mașini învechite de alții circulă pe șoselele noastre?
Stimați semnatari ai moțiunii,
Faptul că nu ați zis nimic atunci când taxele erau mai mari și intrarea mașinilor vechi era de-a dreptul interzisă, dar o spuneți acum, când taxele se micșorează, iar în anumite condiții, mașinile vechi pot intra în țară, dovedește că, de fapt, puțin vă pasă de ce simt românii.
Vă pasă, în schimb, teribil de mult de cum votează românii, bazându-vă pe faptul că orice eliminare de taxă, indiferent de consecință, poate fi o măsură populară.
În ceea ce privește motivația moțiunii, prezentăm următoarele:
Referitor la faptul că introducerea taxei speciale ar contraveni Tratatului Comunității Europene, stimați colegi, stimată opinie publică, și această declarație are un temei greșit. Comisia Europeană nu a contestat niciodată instituirea
taxei ca atare, ci a solicitat reașezarea modalității de calcul invocând necesitatea respectării prevederilor art. 90 din Tratat.
Potrivit reglementărilor naționale, taxa specială pentru autoturismele noi, care se plătește cu ocazia primei înmatriculări în România, este aceeași, indiferent de proveniență, respectiv din producție internă, import sau achiziții intracomunitare.
Problema însă care a apărut în cazul țării noastre s-a datorat nivelului ridicat de taxare a autovehiculelor second-hand. Și dumneavoastră știți bine acest lucru, pentru că în Camera Deputaților și semnatarii moțiunii au majorat niveluri pentru mașinile second-hand și acest lucru s-a făcut cu acordul tuturor semnatarilor moțiunii.
Faptul că nu s-a solicitat de către Comisie eliminarea taxei se confirmă prin întâlnirile tehnice ce au avut loc între experții Comisiei și autoritățile române, ajungându-se la un consens în luna ianuarie 2008.
Statele membre aflate în perioada de preaderare la Uniunea Europeană ori imediat după aderare care au instituit astfel de taxe privind limitarea introducerii pe teritoriile lor a autovehiculelor second-hand și cărora Comisia le-a deschis procedura de infringement au fost obligate să întreprindă măsuri pentru modificarea sistemului de taxare, și nicidecum să anuleze taxa. Așa a fost, de pildă, cazul Greciei sau al Ungariei.
Un alt argument în sprijinul aserțiunii potrivit căreia Comisia Europeană nu interzice introducerea unei astfel de taxe este acela că ea există în majoritatea țărilor Uniunii Europene – Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Spania, Finlanda, Franța, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Olanda, Portugalia – și exemplele pot continua.
Acum, referitor la faptul că nivelul taxei speciale este unul foarte ridicat, raportat la nivelul de trai.
Stimați colegi deputați,
Față de această afirmație menționăm că, de pildă, la autoturismele noi, media de taxare în noua formulă este 3,5%, putând ajunge la unele mașini până la 6%.
În numeroase state europene taxa este cu mult mai mare, depășind 30% în Finlanda, Olanda, Portugalia, Irlanda, Grecia și ajungând chiar la 120% în Danemarca.
În cazul României, nivelul taxei crește pentru autoturismele care sunt tot mai vechi, întrucât la stabilirea nivelului taxei speciale s-a avut în vedere principalul Program de mediu privind reînnoirea parcului național auto, precum și principiul „Poluatorul plătește”.
Din textul moțiunii rezultă că nivelul taxei este exagerat de mare pentru nivelul de trai din România.
Cum am arătat deja, față de perioada când semnatarii moțiunii erau la guvernare și când tăceau mâlc în legătură cu această chestiune, pe ansamblu, nivelul de taxare scade. Și pot să vă spun, stimați colegi, că în noua formulă veniturile ce vor merge către fondul de mediu vor fi cam cu o treime mai mici decât cele care au fost încasate în anul 2007.
A invoca însă protecția socială atunci când e vorba de o măsură luată pentru emisiile poluante este o ciudățenie. De când mașinile vechi sunt un instrument de protecție socială? De când creșterea emisiilor poluante este o formă de combatere a sărăciei? Doriți cumva ca, în loc de drepturi
sociale, să dăm populației bioxid de carbon și oxid de azot?
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.