Varujan Vosganian

## **Domnul Varujan Vosganian:**

V„ rog s„ m„ ierta˛i atunci c„ nu am fost clar de la Ónceput.

Œn euro. Œn euro, Óntr-adev„r, cifrele comparabile sunt Ón avantajul administratorului, dar nu trebuie uitat c„ euro din 2004 nu seam„n„ deloc cu euro din 2000. Euro din 2000 era cam 0,9 dolari, euro din 2004 era cam 1,25 dolari, ceea ce Ónseamn„ c„, de fapt, ca substan˛„ monetar„ intern„, ca efort rom‚nesc ∫i ca for˛„ financiar„, practic datoria extern„ a crescut Ón ritmul P.I.B. ™i dac„ ve˛i face o compara˛ie a procentului de datorie extern„ total„ Ón PIB, ve˛i vedea c„ datoria extern„ total„, repet, inclusiv Ón exprimare euro a datoriei garantate sau contractate de stat, a crescut Ón acela∫i timp.

™i acum, domnule pre∫edinte, dac„ adun„m datoria extern„ total„ — pentru c„, vede˛i dumneavoastr„, atunci c‚nd discut„m cu organismele interna˛ionale sau c‚nd ne g‚ndim la efortul Rom‚niei, avem Ón vedere datoria total„, crescut„ din 2000 p‚n„ Ón 2004 — ∫i dac„ ad„ug„m la acestea ∫i transferurile nete venite din str„in„tate ∫i care, din fericire pentru noi, ne-au ferit de dezastru, pentru c„, f„r„ banii trimi∫i de rom‚nii din str„in„tate, deficitul comercial, deficitul de cont curent, ar fi fost sistematic de 10% din PIB ∫i ne-ar fi aruncat Óntro cu totul alt„ zon„. Ve˛i vedea c„ banii veni˛i din afar„ sub form„ de datorie extern„ sau transferuri nete sunt cam 70% din cre∫terea economic„ ∫i dac„ ad„ug„m la asta ∫i ce s-a Ónt‚mplat Ón ˛ar„ cu deficitele cvasifiscale, cu arieratele ∫i cu cre∫terea Ón economie natural„, Ón economie subteran„, ve˛i vedea c„ aceast„ cre∫tere economic„ st„ pe un teren foarte ∫ubred.

De aceea eu cred c„ invocarea datoriilor ∫i deficitelor economiei Rom‚niei din perioada 2000—2004 nu este Ón avantajul dumneavoastr„. ™i vreau s„ adaug ceva care este foarte important la plafonul de Óndatorare. Am avut aceast„ discu˛ie aproape Ón fiecare an. Dac„ ve˛i aduna plafoanele de Óndatorare din fiecare an, din 1992 Óncoace, ve˛i vedea c„, dac„ ele ar fi fost respectate, Rom‚nia ar fi ajuns ast„zi la o datorie contractat„ a statului ∫i garantat„ de stat de cel pu˛in dublu fa˛„ de cea care este trecut„, care este efectiv„.

Plafonul de Óndatorare este un plafon poten˛ial. El nu a fost niciodat„ atins. Numai c„ el este pus astfel pentru c„ Ón cursul discu˛iilor cu organismele financiare interna˛ionale, cu investitorii str„ini, este posibil s„ apar„ anumite oportunit„˛i care este bine s„ aib„ o acoperire legal„. De aceea, a sugera — a∫a cum au f„cut distin∫ii colegi de la P.R.M. — c„ acest plafon Ónseamn„ Óndatorarea Rom‚niei ∫i c„ ne d„m lega˛i str„in„t„˛ii, ∫i Ómpil„m ∫i mai mult pe oamenii s„rmani nu are acoperire. Acest plafon va fi angajat numai Ón m„sura Ón

care — dac„ ne ajut„ Dumnezeu! — vom putea derula toate proiectele pe care le avem, legate de utilit„˛i, de investi˛ii str„ine ∫i cu organismele financiare interna˛ionale. De aceea, nu trebuie s„ ne temem, iar Ón leg„tur„ cu cele pe care le-a˛i spus, domnule pre∫edinte, discu˛ia dumneavoastr„ ar fi conving„toare dac„ ar lua Ón considera˛ie toate elementele, cursul valutar, ansamblul deficitelor ∫i datoriilor, ponderea lor Ón P.I.B., raportul dintre intr„ri, inclusiv transferuri nete ∫i cre∫terea de P.I.B.