Vasile Ioan Dănuț Ungureanu

## **Domnul Vasile Ioan Dănuț Ungureanu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Scrutinul din acest an a scos la iveală imperfecțiunile legilor electorale și faptul că ultimele modificări au trecut mult prea ușor de Parlament, fără dezbateri serioase și temeinice. Noi, ca membri ai Parlamentului, am creat un șir de acte normative ineficiente ce au determinat nesfârșite încălcări ale jocului electoral, ignorând democrația și instituțiile sale fundamentale.

O primă constatare: concretul electoral a luat-o înaintea legii.

Să vă dau un exemplu. Legea privind alegerile locale interzice prezența materialelor electorale – bannere, mesh-uri și afișe – în preajma secțiilor de votare, pe un perimetru de 500 de metri, în ziua votului. Este foarte bine că există o astfel de prevedere în lege. Ce ne facem însă dacă nimeni nu se deranjează să dea jos aceste materiale?

Trebuie să vă spun că, cel puțin în Arad, astfel de materiale au rămas agățate în dreptul secțiilor de votare, și nu la 500 de metri depărtare, așa cum prevede legea – limita maximă –, ci la câțiva pași de intrarea în secție. Au rămas acolo pentru că legea nu prevede niciun fel de sancțiune pentru candidatul sau partidul care le-a amplasat.

Morala primului exemplu este următoarea: în cazul în care candidatul la funcția de primar este fostul primar, acesta nu va avea niciodată interesul să respecte legea, dar pentru contracandidat o va aplica așa cum dorește. Or, știm cu toții că orice lege fără sancțiune este o lege moartă și un bun prilej de încălcare a ei. Este un fapt demonstrat de alegerile din data de 1 iunie anul curent.

O altă imperfecțiune se referă la alegerea președintelui Consiliului județean. Am dorit cu toții ca el să fie ales prin vot uninominal, să dăm poporului, așa cum le place unora să spună, posibilitatea să-și aleagă oamenii dincolo de listele și de influențele unor partide. Ce am reușit să facem? Prea puțin în direcția votului uninominal. Avem, în aproape toate județele, președinți de consilii județene care nu se bucură de încrederea nici măcar a unui sfert din populația cu drept de vot a județului.

Să luăm un exemplu aleatoriu: la o prezență la vot de 50%, cât s-a înregistrat în majoritatea județelor, și un procent de 35–40%, cât au luat în medie președinții de consilii județene, ne dăm seama că ei au devenit președinți după ce au fost votați de doar 20–25% din populația cu drept de vot a județului. Curată reprezentativitate și credibilitate! Nu acesta a fost sensul votului uninominal prin care s-a dorit să fie aduse în fața electoratului personalități puternice, bine pregătite profesional și de o moralitate și cinste ireproșabile. Viitorul ne va rezerva atacuri extrem de dure la adresa președinților consiliilor județene numai pentru că au o legătură cu un partid sau altul.

Un alt aspect este faptul că votul uninominal din Legea electorală nu este chiar votul uninominal așteptat de populație, adică un vot depolitizat, un vot pentru un specialist în administrația județului, și nu un specialist în inginerii politice de județ. Astfel, putem spune că în această cursă au fost dezavantajați atât candidații independenți, cât și candidații sprijiniți de partidele mici și că prima șansă au avut-o tot reprezentanții partidelor mari, „cu drag la cele două Palate”.