Vasile Silviu Prigoană

## **Domnul Vasile Silviu Prigoană:**

## Doamnă președinte,

## Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Stimați invitați din cadrul sindicatelor și patronatelor, care ați mai rămas,

## Domnilor de la presă,

## Distins auditoriu,

Am venit în fața dumneavoastră să supun atenției o problematică legată și de buget, cum spunea domnul Tăriceanu, că nu s-a discutat astăzi problema bugetului.

Bugetul de stat pentru acest an trebuie să ia în considerare problematica IMM-urilor, cele care aduc 72% din produsul intern brut. Trebuie să luăm în discuție această problematică pentru că, dacă nu vom sprijini acele IMM-uri, s-ar putea ca bugetele de asigurări de pensii și cele sociale să nu fie sustenabile înspre sfârșitul anului. S-ar putea să avem un buget cu mult sub așteptări, cu austeritate mult mai mare dacă noi, politicienii, oamenii politici, sindicatele, patronatele nu ne dăm mâna să găsim soluții într-o piață care devine din ce în ce mai violentă pe toată planeta, începând cu marea cădere din Statele Unite a piețelor, Japonia, care este într-o situație absolut deosebită, Europa și, bineînțeles, România.

Doresc să supun atenției dumneavoastră o problematică legată de necesitatea stringentă a găsirii de noi piețe de desfacere pentru produsele fabricate în România. Se iau deja măsuri prin care se introduc fonduri financiare în economie cu intenția de a securiza locurile de muncă. Sunt, desigur, elemente importante. Dar ce vor face agenții economici cu produsele gata de vânzare? Vor umple curtea fabricii în așteptarea unor vremuri mai bune.

Singura șansă identificată de către coaliția guvernamentală aici, în fața dumneavoastră, e recucerirea piețelor, în primul rând a pieței interne, și, deloc de neglijat, a celei externe.

## Stimați colegi,

## Distins auditoriu,

După destrămarea sistemului de relații care asigura distribuția mărfurilor românești în spații externe înainte de ’90, am fost constant deficitari în menținerea piețelor externe și identificarea unora noi. Totodată, exporturile românești au ajuns să fie formate preponderent din materii prime și produse cu valoare adăugată mică.

Am crezut cu toții, nu doar cei care ne-au condus, că democrația reală va aduce cu sine și prosperitate și n-am știut să păstrăm legături comerciale în zone în care statul român avea un bun renume și, foarte important, posibilitatea de a-și vinde parte din mărfurile produse de economie.

Legături tradiționale cu state și parteneri comerciali din nodul Africii, Orientul Mijlociu și spațiul ex-sovietic au fost abandonate din cauza unor motive pe care aș putea să le denumesc de falsă pudoare, încercând în acest fel să ne arătăm atașamentul față de valorile Occidentului. Occidentul însă și-a continuat și dezvoltat business-ul în acele zone, fără a avea complexe ideologice sau de altă natură.