Viorel Ștefan

## **Domnul Viorel Ștefan:**

Mulțumesc, domnule președinte. Domnilor președinți, Domnule prim-ministru,

Stimate doamne și stimați domni miniștri,

Stimate și stimați parlamentari,

Doamnelor și domnilor invitați,

Voi începe prin a transmite mesajul cel mai importat: grupurile noastre parlamentare vor vota Proiectul de buget pe anul 2016, așa cum a fost amendat și ușor modificat prin raportul comisiilor de specialitate.

În opinia noastră, acesta ar fi, practic, al doilea vot de încredere pentru acest Cabinet. La un interval de circa o lună, iată, Cabinetul primește al doilea vot de încredere vizând activitatea pe anul viitor. Căderea bugetului de stat, practic, ar echivala ca efect cu o moțiune de cenzură, ceea ce noi, astăzi, în acest context, nu ne dorim.

Vrem să girăm cu încredere activitatea Guvernului în perioada următoare și, mai ales, dorim să asigurăm prin acest proiect de buget suportul financiar al acestei activități. Asta ar fi vestea bună.

Vestea mai puțin bună este că, prin definiție, bugetul este tot timpul mai puțin decât ar trebui. Poate ni se trage de la explicarea termenului franțuzesc care ar însemna „pungă mică”. Noi ar trebui să ne obișnuim cu acest gând și să înțelegem că plafoanele aprobate trebuie să fie raționale, și rațional nu înseamnă de fiecare dată îndestulător.

Bugetul eu mi-aș permite să spun că nu se construiește cum vrea un Guvern sau altul sau cum vrea Parlamentul. Ca să fie unul rațional, el trebuie să fie o consecință a evoluțiilor din societatea românească din ultima perioadă.

Din această perspectivă, eu aș spune că România încheie în anul 2015 un ciclu, cel al unui proces de consolidare fiscală, care s-a făcut în prima parte cu sacrificii, cu măsuri care au indus în societate inechitate socială,

care au descurajat creșterea economică și care, din fericire, în a doua parte a procesului a reușit, prin guvernele care au gestionat destinele țării în această perioadă, relansarea creșterii economice, reducerea deficitelor și atenuarea inechităților sociale.

Deci plecăm de la un deficit de minus 5,4 în 2011 și, iată, în 2015, cu ajutorul lui Dumnezeu, îl închidem pe minus 1,45, pe o evoluție a creșterii de PIB de la 2,8 în 2014, la 3,8, probabil, în 2015, și la acest 4,1 proiectat pentru 2016, în condițiile în care România se situează astăzi pe locul al patrulea în rândul celor 28 de țări membre ale Uniunii Europene din punctul de vedere al nivelului datoriei publice.

La o analiză succintă, în 2014, dacă ne uităm pe execuție, dacă n-am fi avut serviciul datoriei publice care să ne împovăreze, dacă n-am fi plătit dobânzi, veniturile bugetare ar fi fost mai mari decât cheltuielile. Aceasta este vestea bună, ceea ce permite ca astăzi să discutăm un proiect de buget care înseamnă să marchezi un punct de inflexiune.