Viorel Ștefan

## **Domnul Viorel Ștefan:**

Mulțumesc, domnule președinte. Voi încerca să mă încadrez în cele 10 minute.

Domnule președinte al Camerei Deputaților, Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor membri ai Guvernului și ai Parlamentului,

Astăzi aș începe prin a mulțumi colegilor Grupului parlamentar al PNL și, în egală măsură, domnului prim-ministru, pentru că a dat curs acestei invitații, pentru că este, poate, cel mai potrivit moment să avem o astfel de discuție. Este începutul unei sesiuni parlamentare și putem folosi acest moment ca pe unul de bilanț. Putem să vedem ce s-a întâmplat în primul semestru al anului 2017 și, mai ales, pentru noi, parlamentarii, este un moment oportun să ne reconectăm la realități, pentru că în perioada de vacanță sursele de informații au fost doar cele din mass-media și uneori nu au reflectat cu fidelitate evoluțiile din economia românească.

Îmi amintesc că, acum mai bine de două luni, spre sfârșitul sesiunii parlamentare, Cabinetul Mihai Tudose a fost votat de Parlament, într-un context politic, la acea vreme, destul de tensionat; chiar spuneam atunci, sau unii dintre noi spuneau: „o situație fără precedent”.

La acel moment de învestire, Cabinetul Tudose și-a asumat un program de guvernare nou, care oferă o imagine extrem de realistă asupra reformelor care vor fi implementate în următorii ani.

Unele sunt populare, precum majorarea salariului minim la 2.000 de lei în 2018 sau reducerea cotei unice la 10%. Altele, precum trecerea contribuțiilor de la angajat la angajator sau o nouă lege a pensiilor, implică o schimbare de mecanism în funcționarea economiei și societății românești. Și România – trebuie să recunoaștem cu toții – are nevoie de schimbare, are nevoie de politici pe termen lung, are nevoie de modernizare și, mai ales, are nevoie de responsabilizare pe toate palierele societății românești.

Pe de altă parte, România are nevoie de infrastructură, și nu este o noutate. Știm de ani de zile cât de acută este această nevoie. Construcția de autostrăzi, investițiile în sisteme de canalizare și apă potabilă, construcția de noi spitale și școli sunt investiții spre care orice resursă bugetară în plus care este direcționată automat este o decizie bună.

Am încredere că această strategie guvernamentală adoptată de Executivul condus de Mihai Tudose se va concretiza foarte curând și vom vedea tot mai multe proiecte de investiții finalizate... sau, cu alte cuvinte, acest Guvern investește în dezvoltare.

Efectele nu pot fi totdeauna imediate, însă, iată, după jumătate de an, acestea nu întârzie să apară. Așteptăm cu interes, în această sesiune parlamentară, ca Parlamentul să fie sesizat cu Legea privind înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare, o decizie foarte importantă, un demers foarte important, având în vedere că, în premieră, după ’90, în România putem avea revelația faptului că și statul poate deveni un bun administrator, cu o singură condiție: să aibă la dispoziție un instrument modern de administrare