Au trecut doar 7 luni de la dezbaterea proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2001 ºi suntem din nou reuniþi în vederea dezbaterii proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2002, având astfel prilejul pentru a doua oarã în acest an calendaristic de a face o analizã a situaþiei economice a României, a politicii economice promovate de cãtre Executiv, a mãsurii în care aceastã politicã economicã conduce la asigurarea unei creºteri economice, respectiv a mãsurii în care se promoveazã reforma economicã, utilizând bugetul ca o pârghie de influenþare a fenomenelor economice, ºi nu ca un singur mecanism de alocare a resurselor. Momentul de timp, mai exact, data calendaristicã la care are loc aceastã dezbatere constituie un aspect pozitiv prin sine, care trebuie remarcat, creându-se în acest fel pentru întâia oarã de un deceniu încoace premisele ca instituþiile bugetare, organele administraþiei publice centrale ºi locale sã-ºi înceapã funcþionarea în noul an financiar ºi calendaristic 2002, având la dispoziþie bugetele legal constituite, aceasta, bineînþeles, în condiþia adoptãrii bugetelor proprii ale consiliilor judeþene ºi consiliilor locale în cursul lunii decembrie a anului curent.
Din analiza contextului general în care are loc dezbaterea proietului Legii bugetului de stat pe anul 2002, nu pot lipsi câþiva factori importanþi, dintre care trebuie sã amintim, fãrã doar ºi poate, acordul recent încheiat cu Fondul Monetar Internaþional, care în opinia noastrã poate constitui un element important, cu influenþã în transformarea bugetului de stat într-un instrument activ de impulsionare a reformei economice. Continuarea ºi accelerarea ritmului reformei economice, precum ºi accelerarea privatizãrii reprezintã singura posibilitate de a diminua acea povarã care apare ºi în proiectul de buget al anului 2002, ca ºi în bugetele anilor anteriori, povarã constituitã din alocãrile pentru finanþarea activitãþilor economice, respectiv finanþarea agenþilor economici care beneficiazã de subvenþii ºi de alte forme de susþinere bugetarã.
Uniunea Democratã Maghiarã din România, în concepþia sa despre rolul ºi funcþionarea organelor administraþiei publice locale, afirmã cu tãrie principiile descentralizãrii serviciilor publice ºi al autonomiei locale, principii de bazã consfinþite ca atare în articolul 119 din Constituþia României. Apreciem tendinþele pozitive în acest sens ºi în mãsurile de descentralizare care acoperã noi domenii de activitate, dar considerãm cã bugetul de stat este instrumentul care în acest domeniu trebuie sã asigure resursele corespunzãtoare finanþãrii tuturor acestor servicii din bugetele locale.
Revenind la nevoia promovãrii reformelor structurale în contextul angajamentelor României în procesul de integrare europeanã ºi euroatlanticã, dar ºi în contextul prevederilor acordului cu Fondul Monetar Internaþional, trebuie menþionate efectele, dar ºi costurile, îndeosebi
cele de ordin social ale reformelor structurale ºi trebuie evidenþiat rolul bugetului de stat ca instrument de alocare a resurselor necesare compensãrii costurilor sociale amintite. În concepþia noastrã, bugetul trebuie sã prevadã cu prioritate resurse ºi alocaþii pentru mãsuri active de compensare, mãsuri de natura reconversiei forþei de muncã, a creãrii de noi locuri de muncã, a creãrii unui climat de stabilitate economicã în zona întreprinderilor mici ºi mijlocii, care se dovedesc în continuare a fi contribuabili importanþi, dar în mai micã mãsurã ºi beneficiari ai unor mãsuri de sprijinire a activitãþii lor prin programe accesibile în mod transparent ºi concurenþial.
Prezentarea bugetului unui numãr relativ mare de ministere sub forma programelor coordonate de cãtre acestea reprezintã un factor de progres în prezentarea bugetarã, dar se cere menþionat aspectul referitor la modul de selecþionare a beneficiarilor programelor, respectiv la transparenþa accesului prin proiecte depuse ºi proceduri de selecþie, astfel încât, într-adevãr, sã putem vorbi despre o creºtere a valorii informaþionale a bugetului. De asemenea, trebuie menþionat cu titlu apreciativ, prezentarea estimãrilor parametrilor bugetari pe anul 2003Ñ2005, element nou în modul de abordare a proiectului de buget, cu toate cã aceste estimãri sau proiecþii multianuale reprezintã doar plafoane orientative ale unor cheltuieli viitoare, nefiind supuse aprobãrii plenului celor douã Camere reunite. Considerãm cã aceste ultime aspecte menþionate constituie paºi de modernizare a prezentãrii bugetare, de armonizare cu procedurile Uniunii Europene, deschizând în viitor posibilitatea ºi eventualitatea întocmirii bugetelor multianuale în acele sectoare pentru care aceastã tehnicã uzualã în Uniunea Europeanã ar prezenta un avantaj.
Doamnelor ºi domnilor parlamentari,
Pe baza acestor principii fundamentale expuse în faþa dumneavoastrã, Uniunea Democratã Maghiarã din România a procedat, prin grupul sãu de specialiºti în domeniul economic, la analiza proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2002, formulând un set de probleme sau întrebãri pe marginea acestui proiect de lege ºi, bineînþeles, un set de propuneri constructive sub forma unor amendamente, dezbãtute în Comisiile reunite de buget, finanþe ºi bãnci ale Senatului ºi Camerei Deputaþilor, unele dintre acestea constituindu-se în amendamente admise, prezentate ca atare în raportul comun din faþa dumneavoastrã. Referitor la problemele sau întrebãrile formulate de cãtre grupurile noastre, cu ocazia consultãrilor avute cu reprezentanþii Ministerului Finanþelor Publice, respectiv cu domnul ministru Mihai Tãnãsescu, putem menþiona succint cele mai importante grupe de probleme, dupã cum urmeazã: corelarea cotelor ºi sumelor defalcate din impozitul pe venit ºi din taxa pe valoarea adãugatã cu necesarul de finanþare rezultat din sarcinile descentralizate transferate administraþiilor publice locale, finanþarea ºi refinanþarea deficitelor bugetului de stat, sursele de finanþare ºi costurile acestor operaþiuni de finanþare ºi refinanþare, modalitãþile ºi sursele finanþãrii temporare; valoarea ºi destinaþia veniturilor din privatizare ºi dividende, valoarea activelor bancare neperformante
valorificate, valoarea vãrsãmintelor din profitul net al regiilor autonome, precum ºi a veniturilor din concesiuni, cu observaþia ca aceste ultime douã surse de venit, considerãm dimensionarea programului pe 2002 sub posibilitãþile reale, la nivelurile stabilite, de 2.000 de miliarde, respectiv de numai 3.200 de miliarde de lei; situaþia garanþiilor guvernamentale acordate agenþilor economici, valoarea anulãrilor, amânãrilor ºi a reeºalonãrilor la platã cãtre bugetul de stat, bugetele fondurilor speciale ºi bugetul asigurãrilor sociale de stat; motivaþia proiectãrii unor importante excedente la Fondul asigurãrilor sociale de sãnãtate ºi la Fondul special al drumurilor publice, precum ºi destinaþiile prevãzute pentru aceste excedente; fundamentarea valorii alocaþiei bugetare de numai 5.320 de miliarde de lei, destinate sprijinirii producãtorilor agricoli, valoare consideratã de noi insuficientã, chiar în condiþiile unor importante finanþãri externe nerambursabile ºi cu condiþia cofinanþãrii aferente proprii.
Pe baza aspectelor amintite care în acelaºi timp constituie puncte în care proiectul de buget putea suferi anumite modificãri în sensul îmbunãtãþirii acestuia, putem face câteva aprecieri concrete, dupã cum urmeazã: considerãm cã procesul de descentralizare al unor servicii în domeniul administraþiei publice locale reprezintã un aspect pozitiv care trebuie, fãrã îndoialã, continuat, dar care, în acelaºi timp, trebuie însoþit de asigurarea resurselor necesare susþinerii acestor sarcini, deci de un fenomen de descentralizare a finanþãrii. În acest domeniu, apreciem acceptarea propunerii U.D.M.R. de majorare a cotelor defalcate din impozitul pe venit destinate finanþãrii bugetelor locale, majorare care a fost de 1,5 puncte procentuale în anul 2001 ºi care continuã în anul 2002 cu încã un procent. Avem la dispoziþie datele privitoare la randamentul de colectare a diferitelor impozite la 31 august 2001, situaþie din care rezultã cã impozitul pe venit a avut cel mai ridicat grad de colectare, de 63,4 procente din valoarea programatã, randament care cu siguranþã este legat de faptul cã impozitul pe venit reprezintã o sursã importantã de finanþare a bugetelor locale, prin intermediul cotelor ºi sumelor defalcate, existând astfel interesul pentru obþinerea unei colectãri eficiente chiar la nivelul realizãrii acestor venituri, care, evident, este nivelul local. În opinia noastrã era posibil de dus mai departe acelaºi raþionament de cointeresare a factorilor locali în colectarea veniturilor destinate nemijlocit finanþãrii colectivitãþilor locale, spre exemplu, prin prelevarea unei cote defalcate din impozitul datorat de microîntreprinderi, cotã destinatã finanþãrii bugetelor locale.
Prin programul în domeniul economic al Uniunii Democrate Maghiare din România, acordãm o importanþã deosebitã favorizãrii mediului economic de activitate al întreprinderilor mici ºi mijlocii. În acest sens este, în opinia noastrã, beneficã adoptarea amendamentului U.D.M.R. referitor la explicitarea în bugetul Minsiterului pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii ºi Cooperaþie a unei sume destinate finanþãrii programelor de dezvoltare ºi a mãsurilor de sprijinire a înfiinþãrii de noi întreprinderi ºi de susþinere a întreprinderilor mici ºi mijlocii. Suma specificatã este relativ micã, dar sperãm într-o evoluþie economicã pozitivã,
care sã permitã suplimentarea ei, chiar pe parcursul exerciþiului bugetar al anului 2002.
Referitor la problema tichetelor de masã acordate personalului din domeniul învãþãmântului, considerãm beneficã acceptarea propunerii U.D.M.R. referitoare la posibilitatea acordãrii acestora pentru personalul propriu al instituþiilor de învãþãmânt superior ºi al unitãþilor din învãþãmântul preuniversitar, chiar dacã resursele pentru realizarea acestei acþiuni sunt limitate la veniturile extrabugetare realizate de aceste unitãþi de învãþãmânt.
Problema agriculturii, mult disputatã în toate guvernãrile posdecembriste, reprezintã în opinia noastrã un interes general a cãrei monopolizare politicã ar trebui evitatã. În situaþia proiectatã pentru anul 2002, prin care agricultura va beneficia de fonduri externe nerambursabile în valoare echivalentã cu circa 0,4% din produsul intern brut, considerãm cã sarcina primordialã a Executivului va fi aceea de asigurare a derulãrii acestor programe, precum ºi de asigurarea cofinanþãrii impuse prin accesarea formelor de asistenþã externã. Totodatã, considerãm cã sprijinirea agriculturii se poate face doar prin sprijinirea implicatã a agricultorilor privaþi ºi a agriculturii private, inclusiv prin aplicarea acceleratã a legilor existente privind retrocedarea proprietãþilor funciare ºi forestiere.
Revenind la problema responsabilizãrii ºi conºtientizãrii contribuabililor, în punctualitatea ºi exactitatea vãrsãmintelor pe care aceºtia le efectueazã, am putea face câteva propuneri sau consideraþii în legãturã cu impozitul pe venitul global datorat de contribuabilii persoane fizice. Dupã cum se cunoaºte, sistemul de aplicare a impozitului pe venitul global în România opereazã cu noþiunea deducerii personale de bazã în sumã fixã. Credem cã nu ar fi lipsit de interes introducerea unei deduceri personale procentuale, tocmai în ideea cointeresãrii ºi responsabilizãrii cetãþeanului contribuabil, deducere procentualã cu destinaþie stabilitã de cãtre contribuabilul însuºi, prin declaraþia anualã de impozitare a venitului sãu. Evident, destinaþiile eligibile în acest sistem al cotei de deducere suplimentarã ar fi cele destinate sprijinirii domeniilor social-cultural, al activitãþii cultelor sau al instituþiilor de educaþie ºi învãþãmânt.
## Doamnelor ºi domnilor parlamentari,
Am putea completa cele expuse cu câteva consideraþii legate de aplicarea politicilor economice de dezvoltare regionalã, respectiv legate de rolul bugetului de stat, ca instrument nu doar de redistribuire mecanicã, dar ºi de influenþare ºi armonizare a dezvoltãrii regionale în România. Dupã cum este cunoscut, modelele macroeconomice ale dezvoltãrii regionale se bazeazã pe douã mari orientãri opuse: una care afirmã rezultatul convergent din punctul de vedere al dezvoltãrii economice, alta care afirmã rezultatul divergent al creºterii economice regionale. Abordând aceste douã viziuni din unghiul complementaritãþii lor posibile, credem cã bugetul de stat trebuie sã-ºi exercite rolul de instrument redistributiv într-un mod armonizat ºi armonios, evitând situaþiile în care judeþele fruntaºe pe lista contribuþiei lor la formarea resurselor sã fie codaºe în lista beneficiarilor de finanþare, de asemenea, evitând pe cât posibil neglijarea unor judeþe sau
regiuni în stabilirea ariei geografice sau administrativ-teritoriale a cuprinderii programelor ce se deruleazã sub coordonarea diferitelor ministere.
În final, concluzionând aspectele expuse, constatând cã ne aflãm în faþa unui nou buget de austeritate, care poartã în continuare povara unei economii nerestructurate ºi a costurilor sociale inerente reformei structurale pe care prea încet o parcurge economia româneascã, netrecând cu vederea nici aspectele pozitive care au fost reliefate, constatând ºi apreciind deschiderea cu care unele dintre intenþiile noastre de îmbunãtãþire au fost receptate, exprimând speranþa acceptãrii acestor propuneri în plenul celor douã Camere ale Parlamentului României, Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România va sprijini proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2002. Ne exprimãm speranþa cã mediul economic ºi evoluþia reformei ºi a privatizãrii vor confirma previziunile care au stat la baza întocmirii acestui proiect de buget, permiþând totodatã suplimentarea resurselor de finanþare a celor mai importante domenii bugetare încã pe parcursul execuþiei bugetare a anului 2002.
Vã mulþumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.