™tefan Baban

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, îObsesia privatiz„rilor“.

Tranzi˛ia la economia de pia˛„ Ón ˛ara noastr„, proces demarat cu Ónt‚rziere ∫i cu numeroase ezit„ri, a devenit pe parcurs un scop Ón sine, ∫i nu o cale de eficientizare a activit„˛ilor economice, f„c‚nd din privatizare un fel de obiect de cult, care este adulat, dar nu poate fi atins, dar Ón acela∫i timp ∫i o obsesie, care nu poate nici ea deveni realitate.

To˛i participan˛ii la acest proces, Óncep‚nd de la guvernan˛ii de dup„ 1989, continu‚nd cu beneficiarii privatiz„rii, care au devenit peste noapte capitali∫ti ∫i magna˛i, ∫i termin‚nd cu mamu˛ii industriali care au putut fi supu∫i acestui fenomen, au considerat c„ important„ este Ónstr„inarea averii na˛ionale, ∫i nu beneficiul care putea fi ob˛inut prin aplicarea unui proces bine g‚ndit ∫i continuat de privatizarea economico-social„.

Investitorii nu erau deloc supu∫i unei analize atente ∫i fundamentate, ci erau prefera˛i dup„ m„rimea cecurilor ∫i

a comisioanelor care intrau direct Ón buzunarul lor, care, Óntre noi fie vorba, datorit„ hazardului — a se citi îÓmprejur„ri ∫i combina˛ii de culise“ —, au ajuns s„ fie diriguitorii privatiz„rii. Œn aceste condi˛ii, fostele Óntreprinderi socialiste vizate a fi privatizate, multe dintre ele cu reale condi˛ii de restructurare ∫i relansare pe pia˛„, au ajuns fie pe m‚na unor speculan˛i nepricepu˛i, dar venali, fie pe m‚na unor grupuri de interese ∫i competitori total rup˛i de domeniul de activitate pe care l-au adjudecat. Indiferent de tipul de proprietari, rezultatul a fost acela∫i: fie lichidarea lor ∫i v‚nzarea la pre˛uri care le-au adus averi frumu∫ele, fie exploatarea lor defectuoas„ prin schimbarea profilului de activitate sau prin managementul inten˛ionat aplicat pentru falimentare.

Rezultatul nefast al faimoasei reforme economice prin privatizare este pentru Rom‚nia foarte periculos, deoarece ˛ara noastr„ a reu∫it doar s„ devin„, cu fiecare an ce trece, o ˛ar„ subdezvoltat„, cu un grad ridicat al dezindustrializ„rii, ceea ce a compromis Óns„∫i ideea de economie de pia˛„ func˛ional„, cerin˛„ imperioas„, impus„ pentru primirea Ón U.E.

Poate c„ ceea ce v„ prezint Ón acest moment pare destul de sumbru, dar, dac„ privim Ón jur, observ„m cum capitalismul autohton a c„p„tat propor˛iile unui e∫ec imens, dar ignorat de to˛i guvernan˛ii de dup„ 1989, c„ acest capitalism este reprezentat doar de unele sectoare economice care au reu∫it s„ supravie˛uiasc„ ∫i s„ genereze speran˛a c„ se poate Ónf„ptui ∫i o privatizare reu∫it„. ™i totu∫i cursul procesului de privatizare nu a cunoscut un punct salutar la nivelul orient„rilor strategice. Privatiz„rile unor colo∫i industriali sau ale unor institu˛ii financiar-bancare, Ón condi˛ii discutabile, c„tre ramifica˛ii stufoase de grupuri de interese obscure, protejate fie politic, fie financiar, au continuat f„r„ cea mai mic„ jen„. Privatiz„rile p„guboase pentru statul rom‚n, unele dintre ele fiind f„cute publice, au ar„tat propor˛iile catastrofale ∫i oneroase ale unor politici ∫i stratageme prin care economia na˛ional„ a fost devalizat„ ∫i aservit„ capitalului str„in, nesocotind at‚t interesele ˛„rii, c‚t ∫i legile acesteia.