Œntruc‚t Ón cursul acestei s„pt„m‚ni urmeaz„ s„ schimb„m, Ón sf‚r∫it, echipa politic„ de la B.N.R., care a func˛ionat sub denumirea de Consiliu de administra˛ie, declara˛ia mea politic„ se va numi: îBanca Na˛ional„ a Rom‚niei va mai continua s„ r„m‚n„ stat Ón stat?“
Domnilor deputa˛i,
Timp de 15 ani, aceea∫i îetern„“ ∫i îprea Ón˛eleapt„“ conducere a B„ncii Na˛ionale, obligat„ prin lege s„ asigure stabilitatea monedei na˛ionale ∫i, prin aceasta, stabilitatea pre˛urilor, a tot lansat Ón ultimii ani idei ∫i teze, ar„t‚nd cu degetul spre al˛ii ce ar fi vinova˛i de dificult„˛ile Ón care se zbate economia ˛„rii, de∫i vinovatul principal ∫i Ón primul r‚nd era chiar ea, Banca Na˛ional„, datorit„ politicii totalmente antina˛ional„ dus„ de c„tre aceasta.
Se ∫tie c„ actualul Consiliu de administra˛ie al B.N.R. are Ón componen˛a sa trei viceguvernatori ∫i to˛i ceilal˛i membri ai acestui consiliu apar˛in partidelor din fosta coali˛ie: P.N.fi.C.D., P.N.L., P.D., U.D.M.R. Aceasta a continuat ∫i continu„, practic, s„ fac„ politica monetar„ a Rom‚niei, cu gravele sale influen˛e Ón economia real„ a ˛„rii, ∫i atunci trebuie s„ recunoa∫tem c„ la putere, Ón ultimii 4 ani, s-a aflat nu numai P.S.D.-ul, ci ∫i fosta Conven˛ie Democrat„, prin conducerea sa de la Banca Na˛ional„, pentru c„, se ∫tie, conduci ∫i controlezi numai atunci c‚nd ai controlul asupra monedei ˛„rii.
Or, controlul asupra monedei na˛ionale ∫i politica monetar„ Ón Rom‚nia s-au aflat ∫i se afl„ Ónc„ — sper„m, numai pentru aceast„ s„pt„m‚n„ — Ón m‚inile fostei puteri 1996—2000, adic„ ale C.D.R.-ului. Aminti˛i-v„ ce spunea cu secole Ón urm„ Mayer Amschel Rothschild, fondatorul dinastiei care-i poart„ numele: îLas„-m„ numai s„ am controlul asupra monedei unei ˛„ri ∫i nu-mi mai pas„ cine-i sunt legiuitorii.“
Este de neÓn˛eles cum oamenii politici, noi, cei din Parlamentul ˛„rii, nu am Ón˛eles s„ lu„m act de faptul c„ situa˛ia dificil„ din economia rom‚neasc„, dup„ 15 ani de a∫a-zis„ tranzi˛ie, se datoreaz„ Ón primul r‚nd B„ncii Na˛ionale, politicii antina˛ionale duse de echipa politic„ a acesteia.
Este incredibil cum politicienii ce s-au perindat la conducerea ˛„rii, Guvernele Rom‚niei Ón toat„ aceast„ perioad„ nu au Ón˛eles c„ cheia relans„rii economiei rom‚ne∫ti se afl„ Ón seiful B„ncii Na˛ionale ∫i c„, numai fiind Ón posesia acestei chei, se pot face reforme economice ∫i se poate relansa economia.
îObiectivul fundamental al B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei este asigurarea stabilit„˛ii monedei na˛ionale, pentru a contribui la stabilitatea pre˛urilor.“ Am citat punctul 1 al art. 2 din Legea nr. 101/1998 privind Statutul B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei. Œn prezent, Statutul B.N.R. este reglementat prin Legea nr. 312/2004.
La punctul 2 al aceluia∫i articol se men˛ioneaz„ c„ îpentru atingerea obiectivului s„u fundamental Banca Na˛ional„ a Rom‚niei elaboreaz„, aplic„ ∫i r„spunde de politica monetar„, valutar„, de credit, de pl„˛i, precum ∫i de autorizarea ∫i supravegherea pruden˛ial„ bancar„, Ón cadrul politicii generale a statului, urm„rind func˛ionarea normal„ a sistemului bancar“.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 122/28.IX.2004
Cu stabilitatea monedei na˛ionale ∫tim foarte bine cum stau lucrurile. Dovad„ c„, dup„ ce Ón cei 15 ani Ón care îprea Ón˛eleapta“ conducere a B.N.R. a tot ad„ugat zerouri Ón coada leului rom‚nesc, propune acum ca patru dintre acestea s„ fie t„iate, urm‚nd ca îleul greu“ s„ circule Óncep‚nd cu sf‚r∫itul anului 2005 Ón paralel cu actualul leu, cu coada lung„ de zerouri.
Bine, bine, s„ zicem c„ putem s„ t„iem cele patru zerouri din coada leului rom‚nesc. Dar cum s„ uit„m faptul c„ tot conducerea de la B.N.R. i le-a ad„ugat?
Rom‚nia se preg„te∫te asiduu pentru integrarea Ón Uniunea European„ ∫i rom‚nii sper„ ca acest deziderat s„ aib„ loc Ón 2007. ™i, bineÓn˛eles, dac„ acest fapt se va realiza, va urma ∫i integrarea monetar„, euro lu‚nd locul leului rom‚nesc.
Atunci, care ar mai fi ra˛iunea acestei opera˛iuni de t„iere a celor patru zerouri din coada leului rom‚nesc, pe care domnul Adrian Vasilescu, r„sf„˛atul, acela∫i îetern“ ∫i îvajnic“ consilier al guvernatorului, al fostului prim-ministru ∫i al candidatului la Pre∫edin˛ie Mugur Is„rescu, tot Óncearc„ s-o propov„duiasc„, pentru a-l face pe omul de r‚nd s„ Ón˛eleag„ ce sunt dezinfla˛ia, defla˛ia, denominalizarea ∫i denominarea?
Omul de r‚nd vrea s„ cunoasc„ termenii de mai sus sau el ar vrea s„ ∫tie ce mai poate cump„ra cu un leu sau cu o sut„ sau cu o mie de lei? El ∫tie s„racul, de mult„ vreme, c„ nu mai poate cump„ra nimic, absolut nimic, nici cu un leu, nici cu o sut„ de lei ∫i nici cu o mie.
Deci, dup„ cum vede˛i, Ón leg„tur„ cu stabilitatea pre˛urilor, consecin˛„ direct„ a stabilit„˛ii monedei na˛ionale, nu mai avem comentarii. Comentariile pe aceast„ tem„ le l„s„m Ón grija batalioanelor de am„r‚˛i, pensionari ∫i ∫omeri care pleac„ de-acas„ cu saco∫ele goale, privesc oft‚nd prin vitrine ∫i pe tarabele din pie˛e ∫i se Óntorc acas„, a∫a precum au plecat, cu saco∫ele tot aproape goale.
Domnilor deputa˛i,
C‚t despre func˛ionarea normal„ prin supravegherea f„cut„ de B.N.R. asupra sistemului bancar ∫i despre politica de credit ce s„ mai vorbim?
Politica unor membri ai echipei din strada Lipscani — viceguvernatorii Emil Iota Ghizari ∫i Mihai Bogza, Ón complicitate cu un grup notoriu de escroci sub acoperirea unei firme de lichidatori, av‚ndu-l Ón frunte pe un anume Arin St„nescu, protejat Ónc„ de autorit„˛ile actualei puteri — a fost aceea de a aplica un plan precis de lichidare a b„ncilor rom‚ne∫ti ∫i, pe cale de consecin˛„, desfiin˛area politicii de credit. Tocmai acele b„nci rom‚ne∫ti care se creaser„ ∫i care se aventuraser„ s„ crediteze economia real„ a ˛„rii, mai ales pe micii Óntreprinz„tori, au fost îajutate“ Ón mod deliberat, de c„tre cei de mai sus, prin regii ∫i scenarii, s„ intre Ón faliment. Pentru care motiv ascunde ∫i P.S.D.-ul acest adev„r?
Analiz‚nd, cercet‚nd, verific‚nd timp de peste 3 ani aceast„ problem„, ne-am pus Óntrebarea: oare chiar era necesar ca b„ncile respective s„ fie distruse? Œn mod sigur, nu! Acestea Ó∫i puteau continua existen˛a ∫i activitatea prin sprijin, tocmai de la Banca central„, a∫a cum prevedea Legea nr. 101/1998, care con˛inea prevederi ce permiteau B„ncii Na˛ionale s„ sprijine b„ncile pentru a se evita falimentele. A∫a au procedat toate ˛„rile. Falimentele b„ncilor rom‚ne∫ti erau Óns„ programate.
Iat„ ce stipula art. 20 al acestei legi: îBanca Na˛ional„ a Rom‚niei poate acorda b„ncilor credite pe termene ce
nu pot dep„∫i 90 de zile...“, iar art. 27, referindu-se la protejarea contra riscului de sistem bancar, prevedea posibilitatea ca îBanca Na˛ional„ a Rom‚niei s„ poat„ acorda b„ncilor ∫i alte credite, chiar negarantate sau garantate cu alte active dec‚t cele prev„zute la art. 20“.
Motivele pentru care B.N.R., prin viceguvernatorii s„i Emil Iota Ghizari ∫i Mihai Bogza, nu au procedat de aceast„ manier„, r„m„seser„ p‚n„ mai ieri un mister. De cur‚nd, lucrurile s-au limpezit. Se pierdeau afaceri de sute de miliarde, afaceri planificate cu sprijinul sus-numi˛ilor de îcaracati˛a falimentelor bancare“. Firma Reconversie ∫i Valorificare Active/Moore Stephens (RVA) a avoca˛ilor Arin St„nescu ∫i C„lin Zamfirescu, Ón complicitate cu ace∫ti capi ai B.N.R., reu∫ind s„ racoleze magistra˛i, motiva˛i prin ∫pag„, ∫i-a Ónsu∫it sute de miliarde de lei de la fiecare banc„ falimentat„ deliberat, bani ce puteau fi utiliza˛i pentru relansarea acestora. Dar oare c‚˛i s-au Ónfruptat din aceste sute de miliarde ∫i acum ezit„ s„ ia m„surile legale?
Comisia pentru cercetarea abuzurilor ∫i corup˛iei a clarificat lucrurile pun‚nd la dispozi˛ia autorit„˛ilor competente probe, dovezi clare, indubitabile, Ón cazul unei singure b„nci: Banca Interna˛ional„ a Religiilor. Œn acest caz este certamente vorba de o ac˛iune de crim„ organizat„ ∫i corup˛ie institu˛ionalizat„. Vinova˛ii sunt cunoscu˛i. Modul de operare a fost demonstrat Ón mod clar ∫i explicit de c„tre noi.
Cine nu d„ dezlegare sau cine interzice s„ se ia m„suri Ón acest caz? îCaracati˛a falimentelor bancare“, cu ramifica˛ii Ón B.N.R., Ón justi˛ie, Ón avocatur„ ∫i Ón alte medii a fost dezv„luit„ presei. Sunt cazuri notorii de crim„ organizat„ ∫i corup˛ie institu˛ionalizat„, dovedit„ cu probe clare. Se putea, dac„ se dorea, s„ fie luate cele mai r„sun„toare m„suri pentru a demonstra c„ eradicarea corup˛iei nu constituie vorbe goale.
Din grupul vinovat de distrugerea b„ncilor rom‚ne∫ti fac parte Arin St„nescu, C„lin Zamfirescu, Flavius Baias, Emil Iota Ghizari, Mihai Bogza si al˛ii. Deci ei sunt cunoscu˛i. Pentru care motiv nu se iau m„suri? Actuala putere avea obliga˛ia ∫i trebuia s„ ia m„suri Ómpotriva acestora. Care este motivul pentru care nu a f„cut-o sau nu o face?
Care este motivul pentru care nu se dore∫te s„ se pun„ cap„t îmafiei falimentelor bancare“? Pentru care motiv actuala putere acoper„ aceast„ caracati˛„?
Pentru care motiv autorit„˛ile abilitate, care au fost sesizate, nu aplic„ urgent legea? Cine anume interzice Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie s„ aplice legea?
Dup„ o munc„ asidu„ de peste 3 ani, comisia noastr„ a elaborat lucrarea-document intitulat„ îR„zboi total Ómpotriva corup˛iei“. Am demonstrat c„ b„ncile rom‚ne∫ti au fost distruse de îgrupul de interese“, Ón realitate un adev„rat grup de t‚lhari, cu ramifica˛ii — unde? — chiar Ón B.N.R., Ón r‚ndul unor magistra˛i ∫i avoca˛i care ∫i-au organizat o foarte mare afacere din distrugerea ∫i lichidarea acestor b„nci. B„nci rom‚ne∫ti ce puteau s„ func˛ioneze ∫i ast„zi au fost distruse prin adev„rate scenarii, prin aranjamente ∫i manipul„ri. S-a purces la falimentul acestora ∫i apoi au fost lichidate prin t‚lh„rie, jefuitorii acoperindu-se prin acte normative emise peste noapte, Ón cele mai ciudate ∫i bizare condi˛ii, iar cu sprijinul unor magistra˛i, manipula˛i ca simple marionete, au reu∫it s„ Óncaseze sute de miliarde de lei.
Studia˛i dosarele de faliment, aflate la Tribunalul Bucure∫ti, ale B.I.R., BANKCOOP, ale altor b„nci. Ve˛i
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 122/28.IX.2004
r„m‚ne f„r„ grai ∫i v„ ve˛i Óngrozi de sutele de miliarde cheltuite ∫i Óncasate de a∫a-zi∫ii lichidatori sub forma unor îonorarii“, îbonusuri de performan˛„“, îsalarii“ etc. din fondurile acestor b„nci.
Conducerea B.N.R. avea obliga˛ia s„ evite falimentele b„ncilor, falimente provocate, regizate ∫i puse Ón scen„ chiar de Emil Ghizari ∫i Mihai Bogza, viceguvernatorii de resort, cu partenerii lor, Arin St„nescu, C„lin Zamfirescu ∫i al˛ii. Aceast„ mare afacere, ai c„ror beneficiari sunt escroci notorii, a costat mii de miliarde de lei, pl„ti˛i prin Fondul de garantare a depozitelor bancare.
Nu este aceasta marea ∫i institu˛ionalizata corup˛ie Ón care sunt implica˛i cei nominaliza˛i din conducerea B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei? Nu sunt ace∫tia marii pe∫ti ∫i rechini pe care Ói tot cere Uniunea European„?
Actuala putere cunoa∫te toate acestea. De ce nu a luat m„suri timp de 4 ani? Ne afl„m Ón fa˛a celei mai mari ac˛iuni de corup˛ie prin care s-a distrus sistemul bancar rom‚nesc, iar statul rom‚n a pierdut mii de miliarde de lei pentru ca o ga∫c„ de escroci s„ ob˛in„, f„r„ nici o investi˛ie, un profit de sute de miliarde.
Œn ceea ce prive∫te justi˛ia? Se ∫tie doar c„ hot„r‚rile judec„tore∫ti Ón cazul falimentelor bancare erau luate prin apartamente, prin restaurante, prin vile de la Snagov, la indica˛ia celor doi avoca˛i, Arin St„nescu ∫i C„lin Zamfirescu, ∫i a acoli˛ilor lor, Emil Ghizari ∫i Mihai Bogza de la B.N.R.
Œn ce prive∫te politica B.N.R. referitoare la credit, prin care se putea relansa economia rom‚neasc„, ce comentarii se mai pot face? Creditul a fost complet desfiin˛at chiar de B.N.R. Dar nu numai rata dob‚nzilor a constituit cauza desfiin˛„rii creditului, ci ∫i lansarea ∫i clamarea permanent„ de c„tre B.N.R. a laitmotivului a∫a-ziselor credite devenite neperformante la b„ncile ce avuseser„ curajul de a sprijini economia real„. ™i, se ∫tie, credite Ón economia real„ micilor Óntreprinz„tori ∫i ˛„ranilor au acordat numai b„ncile rom‚ne∫ti. Probabil, acesta a fost ∫i motivul pentru care Banca Na˛ional„, prin cei numi˛i mai sus, a ucis aceste b„nci rom‚ne∫ti.
S„ nu tragem de aici concluzia c„ prin distrugerea b„ncilor rom‚ne∫ti s-a ac˛ionat Ómpotriva interesului na˛ional?
Œn concluzie, domnilor deputa˛i, trebuie s„ recunoa∫tem c„ vinova˛i suntem ∫i noi. Noi, Parlamentul Rom‚niei, am permis Statului Ón Stat din Bucuresti, str. Lipscani nr. 25, s„-∫i bat„ joc de-o ˛ar„ ∫i de un Óntreg popor.
De aceea, nu numai c„ sunt de acord cu schimbarea c‚t mai urgent„ a echipei politice care a condus Banca Na˛ional„, dar cer cu insisten˛„ Parlamentului ca acest lucru s„ se fac„ c‚t mai operativ, iar Ón noul Consiliu de administra˛ie al B.N.R. s„ fie numi˛i adev„ra˛i speciali∫ti care au lucrat sau creat cel pu˛in o banc„, care ∫tiu s„ g‚ndeasc„ ∫i s„ simt„ ∫i rom‚ne∫te.
Acest nou Consiliu de administra˛ie al B„ncii Na˛ionale trebuie s„ fie obligat de c„tre noi s„ reanalizeze, Ón modul cel mai operativ, situa˛ia fiec„rei b„nci rom‚ne∫ti ce a fost distrus„ de c„tre îmafia falimentelor bancare“ ∫i s„ ia m„suri, cel pu˛in acolo unde Ónc„ mai este posibil, ca acestea s„ fie redate sistemului bancar rom‚nesc, sistem Ón care ast„zi aproape c„ nu mai exist„ b„nci rom‚ne∫ti.
V„ mul˛umesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.