Angela Buciu

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Este incontestabil faptul c„, Ón ultimii ani, Ón ˛ara noastr„ s-au produs schimb„ri majore generate de economia de pia˛„. Œn structura a∫ez„rilor umane, sub aspect economic, urbanistic, demografic, social-cultural ∫i-au f„cut loc ∫i au prins r„d„cini elemente de modernitate. Numai c„, Ón anumite privin˛e, modernismul a fost ∫i este prost Ón˛eles, f„r„ a se ˛ine cont de specificul nostru na˛ional. De exemplu, Ón muzica u∫oar„ ∫i mai ales Ón muzica popular„ au ap„rut tot felul de vulgarit„˛i transpuse pe ritmuri mahomedano-s‚rbe∫ti.

Poporul nostru dispune de un mare suflet de artist, Ónzestrat cu multe capacit„˛i ∫i haruri ∫i ar trebui s„ ∫tim c„ folclorul este pentru noi depozitarul peste timp al valorilor neamului, este zestrea de aur ∫i nestemate, izvor ∫i f‚nt‚n„ din care ∫i-a ostoit ∫i st‚mp„rat setea, pentru a c„p„ta vigoare, crea˛ia cult„.

Iosif Vulcan spunea: îDac„ vrem s„ cunoa∫tem caracterul unui popor, n-avem ce recurge la operele Ónv„˛a˛ilor, ci numai s„ consult„m poezia popular„ — doina“.

Alexandru Vlahu˛„ men˛ioneaz„: îDac„ ne g‚ndim c‚t s‚nge s-a v„rsat pe buc„˛ica asta de p„m‚nt ∫i c‚te viforni˛e a mai tr„it acest neam, e de mirare c„ ne-a mai r„mas ceva Óntreg. Acel ceva sunt Credin˛a ∫i Tradi˛iile, iar eu a∫ spune c„ dac„ pictorii gr„iesc Ón limba formelor ∫i a culorilor, un c‚nt„re˛ de folclor gr„ie∫te prin m‚ntuitoarea doin„, pe care doar sufletul rom‚nului o poate Ón˛elege“.

Œn turneele mele de reprezentare a ˛„rii Ón lumea mare, am tr„it bucuria de a participa la spectacolul lumii, produc‚nd emo˛ie ∫i admira˛ie celor ce ∫tiu s„ guste ∫i s„ pre˛uiasc„ arta adev„rat„. De aceea, cu at‚t mai dureros mi se pare faptul c„ majoritatea tinerilor ∫i a copiilor din mediul urban au ajuns s„ repudieze manifest„rile folclorice, at‚t cele muzicale, c‚t ∫i cele coregrafice.

Particip‚nd la festivaluri interna˛ionale, am avut prilejul s„ aud îCioc‚rlia rom‚neasc„“ sau alte piese valoroase de acest gen, c‚ntate de alte na˛ionalit„˛i din vecin„tate, ∫i este strig„tor la cer c„ ∫i le asum„ ca fiind ale lor, Ón timp ce aici, pe aceste meleaguri binecuv‚ntate de Dumnezeu, aceste nestemate au fost Ónlocuite cu prea mult„ u∫urin˛„ de vulgarit„˛ile men˛ionate.

Unde este hora noastr„, s‚rba, Ónv‚rtita, tropotita, cu care am crescut at‚t noi, c‚t ∫i mo∫ii ∫i str„mo∫ii no∫tri? Cum s-a ajuns la aceast„ situa˛ie? Cum se poate ca muzica popular„ s„ fie considerat„ inferioar„ altor genuri?

Œn Rom‚nia, ∫i mai ales Ón Maramure∫, Bucovina, Gorj, Bihor sau Alba, folclorul Ónc„ muste∫te, Ón timp ce, Ón alte ˛„ri, nu ∫tiu ce s„ fac„ pentru a salva pu˛inul care le-a mai r„mas.

Nu avem voie s„ uit„m c„ marii no∫tri c„rturari, Mihail Kog„lniceanu, Nicolae B„lcescu, Costache Negruzzi, Alecu Russo, Dimitre Bolintineanu sau Vasile Alecsandri, s-au aplecat cu at‚ta interes asupra folclorului rom‚nesc. ™i George Enescu s-a inspirat Ón compozi˛iile sale din aceast„ zestre ∫i afirma, la fel ca Béla Bartók: îFoclorul rom‚nesc este tot ce se poate Ónchipui mai perfect, mai des„v‚r∫it, mai variat artistic“. Extraordinar!