Filip Georgescu

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

La 5 martie 1970, odat„ cu intrarea Ón vigoare a Tratatului de Neproliferare Nuclear„, semnat la 1 iulie 1968 de 43 de state, comunitatea interna˛ional„ a r„suflat u∫urat„. Necesitatea unui asemenea tratat, ini˛iat de Irlanda Ón 1961, se impunea, Óntruc‚t efectele Óngrozitoare ale celor dou„ bombe atomice care Ón 1945 p‚rjoliser„ complet ora∫ele japoneze Hiroshima ∫i Nagasaki planau Ónc„ puternic asupra omenirii, Ón condi˛iile Ón care r„sp‚ndirea armelor nucleare era Óncurajat„ de perioada R„zboiului Rece, iar posibilitatea izbucnirii unui conflict nuclear Óntre S.U.A. ∫i U.R.S.S. era Óntru totul posibil„.

Prev„zut ini˛ial pentru o perioad„ de 25 de ani, Tratatul de Neproliferare Nuclear„ a fost prelungit pe termen nelimitat, faptul Ón sine echival‚nd cu o hot„r‚re Ón˛eleapt„, de Ónsemn„tate istoric„. Din 1970, num„rul statelor semnatare ale acestui tratat a crescut continuu, ajung‚nd ast„zi la 190.

Totu∫i, Ón evolu˛ia rela˛iilor interna˛ionale, unele state au g„sit destule posibilit„˛i s„ ignore normele de neproliferare. A∫a se face c„ patru ˛„ri asiatice au intrat pe u∫a din dos a clubului statelor nucleare. Astfel, ast„zi nu mai pu˛in de opt ˛„ri dispun de arsenale nucleare. Œngrijor„tor este faptul c„ alte dou„ ˛„ri din Asia, sfid‚nd jurisdic˛ia interna˛ional„ Ón vigoare, au decis s„-∫i dezvolte capacit„˛i pentru realizarea de arme atomice. Este de-a dreptul de neÓn˛eles c„ tocmai Asia, continentul care a sim˛it at‚t de cutremur„tor rigorile atomului dezl„n˛uit, devine adeptul cel mai Ónfocat al Ónarm„rii nucleare.

Omenirea nu ∫i-a pierdut Óns„ speran˛a. Dup„ mul˛i ani de tratative sterile, dup„ amenin˛„ri ∫i embargouri inumane, Coreea de Nord, un adept Ónd‚rjit al folosirii energiei nucleare Ón scopuri militare ∫i care a ∫i efectuat de cur‚nd un test atomic, promite, Ón sf‚r∫it, s„ renun˛e la principalul s„u reactor de la Yongbyon pentru Ómbog„˛irea plutoniului, Ón schimbul unui ajutor energetic echival‚nd cu un milion de tone de petrol. Se pare c„ Ón cele din urm„ ra˛iunea a Ónvins ∫i Ón aceast„ disput„ Óncr‚ncenat„.

Dar un alt pericol nuclear se prolifereaz„ amenin˛„tor, tot Ón Asia. Este vorba de Iran, ale c„rui autorit„˛i se ambi˛ioneaz„ s„ fabrice cu orice chip bomba atomic„. ™i Ón acest caz, comunitatea interna˛ional„ trebuie s„ se implice Óntr-un dialog politic, Ón˛elept ∫i st„ruitor cu guvernul de la Teheran, pentru a demasca din fa∫„ o posibil„ catastrof„ nuclear„.

Ca s„ se ajung„ Óns„ la Ón˛elegeri benefice pentru toat„ lumea, Casa Alb„ trebuie s„ renun˛e la ideea bombard„rii instala˛iilor iraniene de Ómbog„˛ire a plutoniului, iar autorit„˛ile de la Teheran s„ pun„ cap„t programului lor de Ónarmare atomic„, pe c‚t de costisitor, pe at‚t de periculos pentru pacea din Orientul Mijlociu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 14/2.III.2007 Œn acela∫i timp, comunitatea interna˛ional„ trebuie s„ ac˛ioneze cu toat„ fermitatea Ómpotriva tentativelor tot mai evidente de militarizare a spa˛iului cosmic. Puterea nuclear„ a secolului al XXI-lea este de pe acum Ónsp„im‚nt„toare.