Iulian Mincu

Domnule preºedinte, Onoraþi colegi,

Data trecutã am prezentat interpelarea pentru ministrul sãnãtãþii, legatã de starea de sãnãtate a poporului român ºi am arãtat cã într-o revistã internaþionalã, care apare sub ediþia O.M.S., noi suntem clasaþi, din 35 de þãri europene analizate pe 14 indicatori de sãnãtate, pe penultimul loc ºi suntem pe penultimul loc datoritã faptului cã mortalitatea cea mai mare, mortalitatea generalã, este în România 12 la mia de locuitori. Mortalitatea infantilã este în România oscilând între 18,5 pânã la 20 la mia de locuitori.

Am arãtat cã avem un numãr foarte mare de boli cardiovasculare, cã noi ocupãm primul loc în maladiile cardiovasculare din lume. În perioada 1970-2000, bolile cardiovasculare au crescut în România de la 468 la suta de mii la semestrul I 2000 la 767 la suta de mii, în timp ce în Statele Unite, þãrile din Europa de Vest ºi, respectiv, chiar þãrile apropiate în jurul nostru au scãzut la cifre care treceau, cum se întâmpla în Finlanda, peste 1000 la suta de mii, ºi în Amercia, peste 763 la suta de mii, ºi în restul Europei de Vest între 600-700 la suta de mii, au scãzut în aceastã perioadã de 30 de ani sub 350400, ajungând la cifre spectaculare, cum se întâmplã în S.U.A., la 330 la suta de mii, deci mai mult de 2/3 au scãzut, ºi în Franþa la 191 la suta de mii.

Aº vrea sã arãt ce se întâmplã ºi de ce la noi existã aceastã situaþie ºi am precizat de data trecutã cã sunt douã cauze principale: pe de o parte, deteriorarea nivelului de trai ºi a doua parte, asistenþa medicalã deficitarã a populaþiei ºi lipsa de educaþie sanitarã a acestei populaþii. Dacã în þãrile respective, ºi aº vrea sã vã dau un exemplu, în Franþa s-a ajuns la 191 la suta de mii, iar cantitatea de lipide care se mînâncã în Franþa este mai mare decât la noi pe plan naþional, ajungând la 40% lipide, 16% proteine ºi 44% glucide, în timp ce la noi pe plan naþional se mãnâncã 79% vegetale ºi numai 21% alimente de origine animalã, vã daþi seama cã existã ºi alte cauze decât cele alimentare. ªi aceastã cauzã este lipsa de asistenþã medicalã. Luãm douã judeþe cu mortalitatea cea mai mare din Muntenia ºi douã judeþe cu mortalitatea cea mai mare din Ardeal: Teleorman, 1273 la suta de mii, în timp ce media este de 733 la suta de mii, ºi Giurgiu, cu 1051 la suta de mii, în Ardeal existã la fel douã judeþe care sunt al treilea ºi al patrulea ca mãrime: Sãlaj, cu 1107 la suta de mii ºi Arad, cu 1004 la suta de mii. Numai cã existã o deosebire. Mortalitatea în Oltenia ºi Muntenia se datoreºte, în general, accidentelor cerebrovasculare. Cui, deci? în primul rând, hipertensiunii arteriale. De ce? Înseamnã cã populaþia nu este investigatã cum trebuie, nu este tratatã cum trebuie ºi nu trebuia decât un singur lucru: cunoaºterea tensiunii arteriale a acestor bolnavi. Iertaþi-mã, investigaþiile noastre aratã cã dintr-o mie de oameni adulþi, numai între 9 ºi 10 îºi cunosc tensiunea arterialã în judeþele respective. În schimb, în Sãlaj ºi în Arad mortalitatea nu este prin hipertensiune arterialã, nu este prin accidente cerebrale, ci prin infarct miocardic, prin cardiopatie ischemicã, ceea ce aratã o cauzã deosebitã: sistemul de alimentaþie ºi, bineînþeles, lipsa de educaþie sanitarã. Am spus data trecutã cã sistemul nostru medical este deficient, cã medicii noºtri de familie, în numãr de 10680, în a cãror sarcinã cade prevenirea bolilor, de fapt, prin activitatea lor demonstreazã ineficienþã, pentru cã nu au scãzut mortalitatea, nici internarea în spital, nici consultaþiile la policlinicã în aceastã perioadã.