Emil Marius Pașcan

## Domnule președinte de ședință, Distinși colegi,

Asistăm la un proiect legislativ care poate constitui, printr-o narațiune, obiectul unei cărți de ficțiune.

Acest proiect legislativ a fost inițiat, în sesiunea trecută, de președintele Comisiei pentru cultură și media din Senat, senatorul Georgică Severin, într-un moment, într-adevăr, de criză, extrem de delicat pentru Televiziune, de blocaj în funcționare, prin absența unui consiliu de administrație, și pe fondul unei televiziuni publice care era blocată din pricina proceselor pierdute cu propriii angajați și a datoriilor imense istorice pe care le avea.

Ei bine, atunci s-a considerat că nu este firesc să sufere românii, să nu poată urmări la Televiziunea publică anumite competiții sportive de rang național sau internațional, doar pentru că erau blocate fondurile Televiziunii. Și s-a promovat acest proiect, implicit separându-se, în faza sa inițială, funcția de președinte al Consiliului de administrație de cea de director general.

Ei bine, acest proiect a trecut ca o vântoasă, prin adoptare tacită în Camera Deputaților, și a ajuns la Senat, unde a suferit modificări substanțiale. Acele modificări au fost atacate mai apoi – și forma adoptată de Senatul României – de PNL și PMP la Curtea Constituțională. Și s-a ajuns la soluția de astăzi.

Aici sunt mai multe chestiuni pe care aș vrea să vi le aduc la cunoștință.

Faptul că noi consimțim, astăzi, după ce Parlamentul României a modificat legislația respectivă, a promovat Legea nr. 1/2017, prin care cetățenii și persoanele juridice nu mai plătesc taxa de abonament pentru radio și TV pentru posturile publice, virându-se aceste sume în locul celor inițiale plătite de contribuabili de bugetul de stat, respectiv Guvernul României, ne pune în situația în care asistăm, practic, la un mod fatalist de a aborda pe termen lung situația, în mod special a Societății Române de Televiziune. Adică primește bani de la bugetul de stat, de la Guvern, în continuare, pentru a putea exista și funcționa și tot noi mai vrem să-i dăm și pentru programe. Mă întreb: mai așteptăm să încaseze Televiziunea publică ceva? Fiindcă, la urma urmei, trebuie să știți, la ora actuală, sunt niște datorii care au crescut; în 2016, la finalul anului, erau peste 145 de milioane de euro datoriile Societății Române de Televiziune.

Astăzi, prin această lege, noi spunem: „Puteți asuma în continuare, puteți genera pierderi, deficit..., nicio problemă, vă plătim de la bugetul de stat, din banii tuturor românilor, în continuare, pentru a putea exista, ba mai mult, vă dăm și bani pentru emisiuni.”

Mă întreb: ce bani mai produce Televiziunea publică?

Pe de altă parte, asist iarăși la o ciudățenie, adică, în răspunsul Curții Constituționale la legea atacată de PNL și PMP, printre altele, se consfințește că un membru al consiliului de administrație, făcând parte din Consiliul de administrație al SRTV, SRR, poate fi membru de partid. Este absolut ciudat!