Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·2 noiembrie 2009
procedural · adoptat tacit
Petre Daea
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru 19
Discurs
Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori,
Cred că este momentul să depășim starea de fapt, o stare de fapt care a fost împinsă de gradul de neînțelegere a demersului juridic și de legătura intrinsecă, uneori organică și alteori păguboasă, vizavi de faptul că este o cerere de reexaminare.
V-aș reaminti faptul că, în comisia unde lucrez cu colegii din Senatul României, am ajuns de foarte multe ori la concluzia că cererile de reexaminare au obiect, au temei, iar altele ba.
În cazul acesta nu este temei, ca să trenăm și să stăruim asupra încrâncenării votului, pentru că eu aici văd o încrâncenare de vot și în niciun caz o logică a lui. Logica lui este generată de faptul că în planul juridic există un document, există o ordonanță de urgență, care a însemnat în fond și la urma urmei ce? O voință politică pusă în planul administrativ. Și dacă ordonanța de urgență și-a găsit votul aplicării, și Senatul, apoi, în logica legislativă a depistat în analiza juridică că lucrurile sunt în ordine, o intervenție la președinție a oprit punerea în aplicare a unui act normativ. Nu fac niciun fel de apreciere vizavi de demers, pentru că el este corect, dar fac apreciere asupra conținutului demersului respectiv, și v-o spune cel ce a primit misiunea de la plenul Senatului să facă un raport suplimentar. Comisia, în plenul ei, a analizat și a ajuns la aceeași concluzie, cum că cererea de reexaminare trebuie să fie respinsă, chiar dacă ea are semnătura președintelui țării.
Pe ce ne-am bizuit când am întocmit acest demers? Pe ce ne-am bizuit când am luat această decizie? Pe faptul că ceea ce spune președintele nu are loc în realitate și că în informarea Domniei Sale au avut loc scăpări generate de cei care, de foarte multe ori, sunt în jurul deciziei cu interesul momentului.
Eu aș vrea să trec de acest interes al momentului și să proiectez în analiza plenului Senatului faptul că ajutorul de stat nu este ajutor de stat. A se vedea discuțiile pe care le-am avut cu reprezentanții celor două ministere, și din raport reiese acest lucru, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și Ministerul Finanțelor Publice, despre conținutul directivei la care se făcea referire.
În al doilea rând, aș vrea să spun că impactul asupra bugetului nu este atât de mare ca să ne facem griji, ba dimpotrivă. Aș vrea să spun că el este predictibil, pentru că ordonanța de urgență, în momentul în care a intrat în Guvernul României, a avut girul ministrului finanțelor publice, care nu este altcineva decât gestionarul de drept și de fapt al unui domeniu în care trebuie să se exprime cap-coadă.
Dacă ordonanța de urgență a Guvernului a primit, în integralitatea ei, prin aprobare ministerială, girul responsabilității, mă întreb și ne întrebăm de ce să folosim în Senatul României tot felul de opreliști pentru ca actul normativ să nu-și îndeplinească obiectivul.