Eugen Tomac

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi se intitulează „Repararea unei nedreptăți istorice prin altă nedreptate”.

Prin declarația mea politică doresc să amintesc de un moment istoric extrem de important și să evoc data de 27 martie 1918, când Basarabia a ales să se unească cu România, un moment extrem de important.

Anul acesta sărbătorim 95 de ani de la evenimentul făuritor al Unirii. Cu 86 de voturi pentru, 3 împotrivă – repet, doar 3 împotrivă – și 36 de abțineri, Sfatul Țării de la Chișinău a hotărât atunci restabilirea unei situații firești și alipirea Basarabiei la patria-mamă.

Pentru românii basarabeni, 27 martie reprezintă în continuare un moment de referință, un prilej de sărbătoare, dar și un ideal. Este un ideal de apropiere față de tot ceea ce este românesc, dar și față de valorile europene.

În acest context, aș dori să remarc faptul că statul român a reparat un drept istoric al românilor de dincolo de Prut, reglementând prin Legea nr. 21/1991 procedura redobândirii cetățeniei române. Astfel, cetățenii Republicii Moldova, dar nu numai cetățenii Republicii Moldova, foști cetățeni români înainte de anul 1940 sau urmași ai acestora, au posibilitatea de a redobândi cetățenia română, în condițiile legale actuale.

După redobândirea cetățeniei române însă, urmează procedura de obținere a actelor de stare civilă, procedură care se poate efectua și la oficiile diplomatice și consulare ale statului român din țara unde solicitantul își are domiciliul. În această situație, devin aplicabile prevederile normelor legale ce reglementează serviciile și taxele consulare.

Legea nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe și nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice și la oficiile consulare ale României în străinătate conține o anexă în care se stabilește cuantumul taxelor consulare aplicabile tuturor cetățenilor români, indiferent dacă aceștia își au domiciliul în Statele Unite ale Americii, în una dintre țările Uniunii Europene sau în Republica Moldova. Aș menționa faptul că venitul mediu al cetățenilor Republicii Moldova este de aproximativ trei ori mai mic decât cel al cetățenilor din România și de aproximativ 10 ori mai mic decât al celor din Uniunea Europeană. Având în vedere acest argument, este evidentă disproporția dintre cuantumul taxelor consulare raportate la venitul mediu.

Persoanele care au redobândit cetățenia română au pierdut acest drept fără culpa lor, în urma unor evenimente istorice mai presus de voința lor. România corectează prin Legea cetățeniei române acest aspect, dar defavorizează aceste persoane prin aplicarea unor taxe foarte mari, imposibil de suportat de majoritatea dintre cei care solicită cetățenia română. Practic, se repară o nedreptate istorică prin aplicarea unei alte nedreptăți!

Pentru evitarea acestor taxe, cetățenii care au redobândit cetățenia renunță la serviciile consulare și se deplasează la oficiile autorităților de pe teritoriul României, a căror activitate este, practic, blocată de volumul foarte mare de lucrări.