Florin Țurcanu

## Domnule președinte,

Declarația mea politică se intitulează „România și criza alimentelor”.

## Stimați colegi,

Avem parte, în această perioadă, de o întreagă pledoarie legată de iminenta criză a alimentelor, care se va manifesta ca reacție la criza economică la care asistăm neputincioși de mai bine de doi ani.

Ca și în cazul crizei economice, presupun că soluțiile se vor lăsa așteptate, pentru că, ca de fiecare dată, „vocalul” Guvern Boc, ne va povesti frumos, exact ca la „Povestea de seară”, că ei știu ce au de făcut, că au soluții și specialiști, dar nu înțeleg și nu pricep de ce românii sunt nerăbdători să apară soarele pe strada lor!

Domnul ministru al agriculturii frumos ne cuvânta, într-un interviu la un post de televiziune, cum că România dispune de resursele necesare pentru a face față unei crize alimentare. Resursele pot exista, dar cu siguranță nu există măsuri de protecție pentru producătorii agricoli, mai ales că agricultura va rămâne pilonul principal al economiei românești. Dar, dacă stăm bine și ne gândim, pe la debutul crizei economice un alt „purtător de cuvânt” al Guvernului româno-ungar ne spunea că România nu va simți foarte acut criza economică pentru ca, la câteva zile doar, să iasă din nou la rampă și să anunțe poporul cu o voce gravă că situația prin care trece țara poartă numele de recesiune, fenomen care se caracterizează printr-o scădere dramatică a puterii de cumpărare și, implicit, prin scăderea nivelului de trai.

## Stimați guvernanți,

Noi, românii, nu mai vrem să auzim povești, pentru că situația actuală nu ne mai permite acest lucru, pentru că am ajuns la capătul răbdării. Așteptăm să apară „luminița de la capătul tunelului”. Ba, mai mult de atât, pentru a distrage atenția „celor mulți” de la grija zilei de mâine au apărut tot felul de „subiecte fierbinți”, menite să irite și să incite, mai mult decât să diminueze efectele crizei din viața de zi cu zi a românului de rând.

Mă întreb: ce importanță au aceste „subiecte fierbinți” în viața unui om obișnuit, care a luat 700 de lei salariu, are trei copii minori în întreținere, toți școlari, un soț cu ajutor de șomaj, cheltuieli de întreținere, rate și poate câteva alimente de achiziționat necesare pentru supraviețuire? Credeți, oare, că acești oameni, majoritari în această perioadă în România, se hrănesc cu imagini televizate și cu ideea că într-o zi nu va mai exista corupție și corupți, că totul va fi în ordine și sub control, că pe toate drumurile va curge lapte și miere?

Nu, domnilor, acești oameni nu mai speră în iluzii deșarte. Acești oameni au ajuns la capătul răbdării lor și așteaptă soluții de la dumneavoastră, cei care cu onoare ne conduceți. Acești oameni își vor viața înapoi, vor un trai decent pentru ei și copiii lor, vor o legislație care să le permită să-și clădească prin forțe proprii viitorul lor și al copiilor lor, și nicidecum nu doresc un Cod al muncii asumat de Domniile Voastre, care să-i transforme în sclavi, sau tot felul de ordonanțe menite să desființeze spitale, școli sau alte instituții care vă incomodează.