Márton Árpád Francisc

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor,

Acea prevedere legată de modul în care trebuie să fie decupate, deci teoria cum ar trebui să fie decupate colegiile uninominale, a fost aleasă tocmai din acea cauză, că România are acel specific pe care-l are. Avem, în diferite județe, municipii reședință de județ care au o populație foarte mare, și în mediul rural puțini, sau invers.

Aceste reședințe de județ încarcă socoteala, dacă mergem pe ideea că nu luăm jumătăți sau sferturi, sau zecimi din localități și le alipim, ca să mergem exact pe numărul de locuitori, exact, și n-avem cum s-o rezolvăm. Că dacă acest decupaj se realizează prin împărțirea în trei a reședinței de județ, avem o disproporție. Dacă o împărțim în patru, avem o disproporție inversă. Tot disproporție va fi! Avem un număr de mandate impare în câteva județe. Deci trebuie să alipim trei sau două colegii uninominale de deputați. Chiar dacă sunt mai mici, va fi o disproporție între colegiile uninominale de senatori. Deci nu putem să mergem pe această înțelegere propusă de domnul Stanciu, pentru că știți foarte bine că am socotit și, în ultima clipă, a trebuit să introducem încă un alineat, tocmai pentru a rezolva niște probleme speciale.

Și, în sfârșit, și din colegiile uninominale mici, și din cele mari tot un singur deputat va intra în Parlamentul României, pe de o parte. Pe de altă parte, aceste colegii mari pot, într-adevăr, să fie compuse din foarte multe localități, dar tot atât de bine poate să fie doar o singură parte a reședinței de județ, și atunci poate este mai comod — este adevărat, poate este mai greu și mai costisitor — decât să te plimbi într-un colegiu mic, unde ai zeci de comune pe vârf de munte. Deci problema se echilibrează. Competiția să fie în sânul partidului, între membrii propuși de partid. Și pentru aceasta este cea mai bună soluția propusă de domnul Bogdan Olteanu.