Octavian Marius Popa

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor,

Acest proiect de lege a mai fost o dată amânat și am avut, ca să zic așa, ghinionul de a ieși și de a trece printre persoanele cu handicap care ne-au urmărit în sală, atunci când, amuzat de acel tertip, am amânat proiectul retrimițându-l în comisii.

A fost un moment greu pentru mine. Au fost și colegi de la Partidul Democrat Liberal care au asistat la cuvintele, nu ușoare, pe care le-am primit, dar am făcut-o cu umilință, pentru că trebuie, uneori, să ne asumăm, ca să zic așa, o vinovăție colectivă.

Parlamentul României, atunci când a votat pensia minimă de 300 lei și apoi de 350 lei, a statuat un principiu: acela că nimeni nu trebuie să mai trăiască cu un venit sub această sumă.

Eu cred că, în virtutea acestui principiu, trebuie ca acum să votăm acest proiect de lege, și nu să-l amânăm din nou, provocând din nou disperare și umilință unor persoane care au avut ghinionul de a fi în această situație.

Propunerea colegei mele, ca o parte din veniturile Loteriei Naționale să fie îndreptate în această direcție, mi se pare cu atât mai justificată, pentru că este corect să tăiem o parte din câștigurile celor care au șansă și s-o oferim celor care au mai puține șanse.

În următoarea perioadă o să fie, și sunt deja, probleme cu medicamentele. Există o serie de case de sănătate care nu mai asigură gratuitatea medicamentelor, iar rețeta compensată sau gratuită a devenit un petic de hârtie inutil. Aceste persoane au, în cele mai multe cazuri, nevoie de medicamente. Medicamentele respective s-ar putea să nu și le mai poată procura, nici compensate, nici gratuite, având în vedere indisponibilitatea financiară care există în anumite case județene.

Acesta este un nou argument pentru care acest proiect de lege ar trebui votat. Și eu chiar cred că n-ar fi trebuit amânat, dar măcar în această formă, pentru a da o rază de speranță acestor persoane și de a le restitui măcar o fărâmă din demnitatea pe care o merită orice om. Vă mulțumesc.