Márton Árpád Francisc

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor deputați, Din start vă rog să nu mă opriți!

Aparent nu voi vorbi despre inițiativa legislativă, dar voi vorbi în legătură cu această inițiativă, despre o problemă destul de importantă.

Iată-ne, după 2003, în prima situație când într-adevăr încercăm să dezbatem o inițiativă de revizuire a Constituției. Procedural, lucrurile au decurs în felul următor:

Inițiativa, după strângerea de semnături, a fost depusă la Senat, a fost dezbătută în comisiile de specialitate – ei mai au și o comisie constituțională, pe lângă Comisia juridică –, au depus un raport, l-au pus pe ordinea de zi din ultima ședință a legislaturii trecute, după care a urmat procedura alegerii și validării noului Senat; după care cineva s-a trezit că, de fapt, Camera Deputaților este prima Cameră.

Ca atare, în plen, au anunțat faptul că această inițiativă va fi trimisă la Camera Deputaților, care este prima Cameră. Este o interpretare eronată a Constituției din 2003.

Pentru revizuirea Constituției nu avem prima sau a doua Cameră, avem doar Camere, chiar dacă, în articolul care vorbește despre modalitatea de revizuire a Constituției, art. 151 alin. (1), într-adevăr scrie: „Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de Camera Deputaților și de Senat, cu o majoritate de cel puțin două treimi.”

Evident este ordinea în care cele două Camere sunt enumerate în toate articolele în care apar, ordinea în care deputații și senatorii sunt enumerați în toate articolele în care apar, și mai avem și un articol, 75, care în alin. (1) ne spune că: „se supun spre dezbatere și adoptare Camerei Deputaților, ca primă Cameră sesizată, proiectele de lege...” și sunt enumerate legile.

Art. 151 n-o să-l găsiți aici enumerat, mai ales că, mai la vale, se spune că „...toate celelalte legi se supun dezbaterii și adoptării, ca primă Cameră, Senatului”.

Ca atare, ar fi trebuit să deducem că Senatul este prima Cameră. Numai că această Constituție a menținut doar pentru revizuirea Constituției acea procedură dinainte de 2003, în care fiecare proiect de lege s-a dezbătut în prima Cameră, unde a fost depus proiectul, și urma să fie dezbătut în cea de-a doua Cameră. A urmat o procedură de mediere pe care o s-o găsiți mai la vale, în art. 151, și, în final, o procedură în care cele două Camere împreună decid asupra textului inițial.

De ce am intervenit la această dezbatere? Pentru că e prima dată când avem o revizuire a Constituției.

Ceea ce facem noi – și eu n-am fost de acord să adoptăm această interpretare în Comisia noastră juridică – s-ar putea considera un precedent care nu rezultă din Constituție. Că, dacă a venit la noi, am dezbătut...

În final, nici nu este interzis, numai trebuie să avertizez: nu suntem prima Cameră sesizată! Că în procedura normală prima Cameră sesizată nu este cea decizională; cea de-a doua este decizională.