Doamnelor și domnilor deputați, Domnule ministru al sănătății,
Suntem în a noua lună de guvernare PSD–ALDE și putem constata, fără mare efort, că nu s-a realizat nici măcar 1% din promisiunile formulate în campania electorală și scrise negru pe alb în cele două programe de guvernare votate de majoritatea parlamentară, deși în evaluările domnului Dragnea toate-s bune și frumoase.
## Domnule ministru,
Atunci când ați fost învestit ca ministru al sănătății, v-ați autodefinit ca un ministru curajos, ferm, care cunoaște sistemul de sănătate, care s-a confruntat cu problemele din sistem și care are soluții eficiente și eficace în vederea asanării sistemului public de sănătate. La învestitura dumneavoastră am privit toți, cu oarecare speranță, către noul ministru, bun cunoscător al problemelor din sistem, care se angaja să rezolve aceste probleme.
Din păcate, domnule ministru, după nouă luni de mandat la șefia Ministerului Sănătății, un timp rezonabil, care ne spune că și un copil ar fi venit pe lume la termen, activitatea dumneavoastră a „strălucit” în ezitări, amânări, bâlbâieli și lipsă totală de decizie.
Ca specialist, ar trebui să cunoașteți foarte bine faptul că un slujitor al sănătății nu are voie să ezite, pentru că orice ezitare pune în pericol viața pacientului.
Stimați colegi,
Prevenția în sănătate e mai bună decât toate!
Pe 11 septembrie, elevii au început școala, iar copiii s-au întors în colectivități în care numai o parte dintre aceștia sunt imunizați împotriva unor riscuri, boli considerate banale și eradicate în majoritatea statelor dezvoltate.
Țin să subliniez că situația în ’89 era mult mai bună în România.
Înțelegem că, pe alocuri, dar nu în totalitate și la prețuri consistente, s-au asigurat, pe calea importului, stocuri de vaccinuri ROR. Știți foarte bine că acest vaccin este doar unul dintre vaccinurile cuprinse în Programul național de vaccinare și că această penurie caracterizează și alte imunizări obligatorii, cum ar fi: hepatita B, difterotetanicul și așa mai departe.
Despre elaborarea unui cadru legislativ modern privind vaccinarea nu mai are sens să vorbim. V-ați spălat pe mâini! Ați înaintat Parlamentului un proiect de lege – nu știu dacă a fost scris de echipa dumneavoastră – slab, făcut de amatori, incomplet și superficial, doar ca să scăpați de presiunea mediatică.
Dacă doreați în mod real să reglementați de urgență această problemă, avem toată convingerea că găseați hârtie la Guvern să scrieți o ordonanță de urgență pe care să o aprobați în prima ședință de Guvern. Când sunt probleme care-i interesează direct pe șefii dumneavoastră, imediat răsar ordonanțele de Guvern, precum ciupercile după ploaie.
Credeți că simpla trecere a Institutului „Cantacuzino” la Ministerul Apărării Naționale rezolvă problema? Sau este încă o dovadă a incapacității Ministerului Sănătății să asigure un management coerent și eficient al sectoarelor pe care le coordonează?
Eșecul evident al Guvernului din care faceți parte, de a asigura un minimum de stocuri pentru vaccinarea copiilor, ne-a spulberat orice speranță că Guvernul PSD–ALDE are capacitatea de a implementa politici de sănătate de tip preventiv.
Și aș face o mică paranteză. Dacă nu este vaccinat împotriva oreionului și face la vârsta adolescenței oreion, înseamnă sterilitate permanentă pentru bărbatul respectiv. Oare asta nu vă preocupă atunci când vorbim de viitorul țării?
## Domnule ministru,
Dacă aveți curiozitatea să căutați prin sertarele de la minister, veți găsi, sub un strat gros de praf, un număr important de programe naționale de prevenție în sănătate, care zac, fără finanțare, pentru că ministerul nu mișcă un deget – și sigur că cea mai aproape îmi este specialitatea mea. Vă dau un exemplu: programul de profilaxie și dispensarizare a nașterii premature – generatoare de moarte infantilă, generatoare de moarte evitabilă, generatoare de scădere a natalității.
Cunoaștem faptul că, pentru a da bine la populație, o parte dintre aceste programe le-ați menționat printre obiectivele programului de guvernare, însă le-ați uitat imediat după ce ați fost învestit.
De exemplu, vă rugăm să ne spuneți ce măsuri a luat ministerul, în aceste ultime nouă luni, ca să prevină mortalitatea evitabilă? Știți că suntem primii în Uniunea Europeană la mortalitate infantilă – 7,3 la mie față de 3,6 media în Uniunea Europeană – și la mortalitate maternă...?
În toată lumea există mortalitate evitabilă, dar în România, în absența programelor de prevenție și a preocupării pentru acestea, acest tip de mortalitate ne plasează într-un top rușinos.
## Domnule ministru,
Astăzi, sistemele de sănătate moderne nu pot funcționa în absența unei cercetări științifice adecvate și corespunzător finanțate. Cercetarea și dezvoltarea rezultatelor acesteia reprezintă factorul cheie în creșterea succesului intervențiilor medicale. Utilizarea de tehnici noi, de modalități inovatoare de intervenție, de aparatură și instrumentar nou ne poate aduce la rate de succes mult mai mari în actul medical.
Dar de ce să visăm atât de sus, atâta vreme cât Ministerul Sănătății nu are nici astăzi un plan sectorial de cercetare și nici fonduri pentru cercetarea aplicată, care să-i ofere date despre situații ce pot influența starea de sănătate, precum și soluții alternative pentru remedierea unor probleme?!
O altă mică paranteză – mi-ați promis că la rectificarea bugetară va apărea finanțare pentru cercetarea aplicată. A rămas bugetată zero, zero, zero!
Știți foarte bine că nu este vina medicilor atunci când unele morți evitabile se produc. Știți foarte bine că medicii își fac datoria în niște condiții greu de imaginat, din cauza subfinanțării sistemului. Știți foarte bine că este exclusiv vina investițiilor, a dotărilor și a politicilor guvernamentale sau, mai bine spus, a absenței acestora!
Ne-am dori să auzim din partea dumneavoastră că, de mâine, toate programele de prevenție în sănătate sunt demarate și finanțate corespunzător, că proiecte de cercetare depuse spre finanțare au fost demarate în toată țara. Ne-am dori să auzim că agreați demersul PNL, care, anul trecut, a depus o propunere legislativă privind prevenția în sănătate, că doriți să susțineți și să contribuiți la proiectul nostru.
Din păcate, dacă nu am auzit aceste lucruri în ultimele 9 luni, sunt slabe speranțe să o faceți acum, mai ales când domnul Tudose se chinuie din răsputeri să ascundă realitatea bugetară și să peticească găurile uriașe din vistieria țării.
Știți foarte bine, ca și noi, că, la orice rectificare bugetară, sănătatea alături de educație sunt „copiii vitregi” ai guvernării și sunt mereu victimele tăierilor de resurse financiare. Nu trebuie să ne bucurăm că la ultima rectificare Guvernul nu a tăiat din banii sănătății, pentru că, dacă vă uitați pe rapoartele Curții de Conturi a României, investițiile în sănătate au scăzut rușinos, de la un an la altul, iar în 2017 suntem într-un vid total de investiții.
Birocrația sufocă România și ia banii pacienților. Domnule ministru,
De ani buni de zile, birocrația guvernamentală toacă bani importanți din banii pacienților, din banii care ar trebui să ajungă în dotarea spitalelor, din banii care ar trebui să ajungă în instrumentar sau în reabilitarea unităților sanitare. Nu cred
că nu cunoașteți, mai ales ca fost manager de spital, calvarul birocratic și financiar prin care trec spitalele românești, resursele consumate inutil de acestea pentru a se acredita/reacredita.
Pe lângă faptul că acest proces birocratic, condus de Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate, blochează inutil activitatea managerială a spitalelor cu zeci și zeci de formulare, care mai de care mai trăsnite, acesta mai și consumă resurse financiare. De exemplu, pentru asigurarea unui act medical într-un mare spital județean, sub motivația de a aduce spitalele românești la standarde europene, s-au plătit 500.000 de lei pe acțiune, cu termene de conformare, fără a se asigura resursele financiare. De unde se iau acești bani? Din banii care ar trebui să ajungă la pacienți!
Această operațiune de acreditare/reacreditare a spitalelor este un alt demers din lungul șir al celor din categoria „să ne facem că facem”.
Spitale noi și vechi – și cred că este un subiect care ar trebui să-i intereseze pe toți reprezentanții poporului român.
Proiectele celor trei spitale regionale noi, de mare capacitate, sunt într-un risc real de a nu se finaliza în termenele agreate de finanțatori! Ne referim la primele trei spitale regionale, din Cluj, Craiova și Iași.
Pentru aceste trei obiective de investiții, autoritățile administrației publice locale au mers până acolo încât au și intabulat, au făcut formele de intabulare a terenurilor Ministerului Sănătății.
În contextul în care infrastructura actuală spitalicească din România nu asigură nici condițiile și nici capacitatea minimă de funcționare, construirea de noi spitale de mare capacitate, dotate corespunzător, s-ar fi impus de urgență, chiar începând din cursul anului 2017.
## Câteva amănunte:
În data de 5 decembrie 2016, Guvernul României și Banca Europeană de Investiții au semnat acordul de împrumut privind finanțarea construcției celor trei spitale. În urma acordului, din start, proiectele sunt subfinanțate. Cele 300 de milioane de euro, cu proveniență din fonduri europene și de la bugetul de stat, sunt suficiente pentru aproape 1,3 spitale. Un spital la standardele asumate costă peste 200 de milioane de euro.
Ne apropiem de finalul anului și la nivelul Ministerului Sănătății continuă bâlbâielile în alcătuirea temei de proiectare. În acest ritm și cu acești bani, spitalele vor fi finalizate la sfântulașteaptă.
Ministerul Sănătății a estimat darea în folosință a acestor spitale în anul 2022. Oare este un termen acceptabil? Știți foarte bine că, dacă o să mai ezitați mult, există riscul real de a pierde finanțarea pentru acestea și de a relua, pe bani grei, proceduri deja finalizate. Ne-am săturat de construirea de spitale doar pe hârtie!
Un element care... măcar pentru cei care aveți în familie doctori... Farsa salariilor „ca afară”!
Cum și-au propus PSD și ALDE să oprească exodul medicilor? Simplu, prin minciună și demagogie. Mai precis, păcălindu-i pe medici că le vor face lefurile ca în spitalele din vestul Europei.
Un salariu de 3.600 de euro pentru un medic primar a fost o promisiune electorală uriașă, care a stârnit așteptări foarte mari în rândul medicilor, mai ales în rândul celor tineri care erau deja cu gândul să plece din țară. Cei mai mulți poate s-ar fi răzgândit și ar fi lăsat Occidentul pentru a lucra acasă, la ei în țară. Majorarea salarială era o condiție necesară, dar nu suficientă pentru a opri hemoragia de medici tineri care fug de un loc de muncă în România.
Din păcate, ca toate promisiunile PSD, și aceasta a fost o mare farsă! Uite majorarea, nu e majorarea! Ba de la 1 iulie 2017, ba de la 1 ianuarie 2018, ba la sfântul-așteaptă! Și uite așa, majorarea și scutirea de impozit pe salarii au dispărut, dar au apărut contribuțiile în sarcina angajaților.
Așadar, ca în glumele proaste, majorarea nu-i majorare, ci scădere.
Revenind la actuala lege a salarizării, vrem să vă prezentăm un calcul simplu. Din acel maximum 30% pentru sporuri, 27% este consumat pentru gărzile în zilele de sărbătoare, iar procentul rămas este absolut insuficient pentru sporurile care trebuie să fie prevăzute pentru condițiile de muncă deosebite - terapie intensivă, sală de operații, TBC și așa mai departe.
Domnule ministru,
Ne-ați convins, în cele nouă luni, că nu mai putem avea niciun fel de așteptări de la dumneavoastră. Sperăm să vă treziți în al doisprezecelea ceas și să acționați ferm, fără ezitări, asupra problemelor semnalate!
Astfel, vă solicităm următoarele:
Uitați cu totul ordinele de partid trasate de șefii dumneavoastră și amintiți-vă de misiunea uriașă pe care o aveți, de a fi ministru al sănătății.
Intrați, până nu este prea târziu, în haina de ministru și descotorosiți-vă de haina de supus umil al partidului. Să știți că un ministru nu se ocupă nici de achiziția de fire de operație, nici de achiziția de pansamente, nici de achiziția de RMN-uri.
Rolul unui ministru este de a elabora și a implementa veritabile politici de sănătate, cu cel mai mare accent pe componenta de prevenție. Un ministru trebuie să aibă viziune pe termen mediu și lung, nu să peticească problemele de zi cu zi.
Domnule ministru, fiți un croitor, nu un cârpaci!
Demarați de urgență proiecte de investiții noi în infrastructura de sănătate, în special cele privind realizarea celor trei spitale clinice regionale. Comisia Europeană așteaptă de la dumneavoastră proiectele, ca să dea drumul la bani. Nu ratați această șansă! Numai așa le veți acorda pacienților șansa la condiții decente de tratament, dar și medicilor oportunitatea de a-și face mai bine meseria.
Dacă vă interesează în mod real sănătatea din România, puteți demonstra în scurt timp prin fapte. Cum? Nu mai amânați acordarea unor salarii decente în sistemul de sănătate. Luptați-vă, domnule ministru, pentru ca promisiunea majorării salariilor pentru personalul medical, pentru personalul auxiliar din sănătate și pentru ca scutirea de impozit a acestor venituri să devină realitate. Dați dovadă prin fapte că vă pasă, nu doar prin declarații!
Știți foarte bine că, dacă toate aceste acțiuni se vor realiza, cu siguranță se vor semna și contractele colective de muncă. Știți că sindicatele sunt în stradă și contractele colective de muncă, în luna octombrie, nu sunt semnate.
Demarați și finanțați adecvat politicile utile pentru sistemul de sănătate și pentru pacienți! Finanțați cercetarea și dezvoltarea! Dați certitudini tinerilor absolvenți de medicină că își pot construi un plan de carieră în România! Rupeți lanțul birocratic din sistem, care consumă inutil resursele pacienților și care continuă să genereze acte și fapte prevăzute de legea penală.
Sunt atâtea lucruri de făcut! Sper să începeți cu ceva și cât mai repede! Ezitările dumneavoastră nu salvează vieți, ci îngroașă rândurile celor care se sting, deși aveau o șansă. Stimați colegi deputați,
Vă rugăm să votați această moțiune, alături de noi, pentru că domeniul sănătății nu este unul care să mai permită experimente. Experimentele nefaste ale actualului ministru, care, prin prestația sa, a adus în colaps sistemul de sănătate, trebuie stopate.
Nu știm care este intenția prim-ministrului. De aceea prim-ministrul Mihai Tudose poate să fie forțat astăzi de dumneavoastră, printr-un vot favorabil dat acestei moțiuni simple, și va fi obligat să-l demită pe domnul ministru Florian Bodog.
Iar domnul ministru nu poate să aducă argumentul că nu are fonduri. Trebuie să lupte pentru acestea! În România,
într-un guvern, cândva, a fost un ministru care, dacă Guvernul nu i-a acordat procentul pentru ministerul său, pentru domeniul său, și-a dat demisia. Și cred că cu toții vă aduceți aminte că este vorba despre domnul profesor Miclea.
## Domnule ministru,
Înainte de a mă retrage de la tribună, pentru a explica ce înțeleg prin „morți evitabile”, vreau să vă aduc aminte cazul Udrescu, care, după ce s-au făcut demersuri timp de 7–8 luni, ceea ce denotă că nu este numai vina dumneavoastră, ci și a echipei pe care o conduceți...
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.